Forţa de reacţie rapidă asupra căreia a convenit NATO la summitul din Ţara Galilor este o măsură slabă şi nu reprezintă un sistem de disuasiune serioasă a Rusiei, din cauza mecanismelor greoaie de decizie din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un editorial publicat de Washington Post.
Într-un articol foarte critic la adresa strategiei adoptate de preşedintele american, pe care îl numeşte "întruchiparea ambivalenţei", şi publicat în ediţia electronică a cotidianului american, editorialistul Charles Krauthammer subliniază "indiferenţa şi lipsa de acţiune" a lui Obama şi a Alianţei Nord-Atlantice cu privire la Ucraina.
El critică pasivitatea liderului american în faţa unei invazii care a surprins nu numai ucrainenii, ci şi est-europenii şi susţine că deşi NATO a promis o forţă de reacţie rapidă, capabilă să răspundă unei urgenţe în 48 de ore, astfel de forţe, "despre care auzim de decenii", nu au dus la nimic.
În al doilea rând, continuă el, chiar dacă aceasta se concretizează, este o măsură slabă. Nu numai că trupele trebuie reunite, dislocate, transportate şi înarmate în regim de urgenţă, dar trimiterea lor necesită o decizie afirmativă şi imediată a NATO, ceea ce este greu de obţinut. Alianţa este recunoscută pentru reticenţa sa şi pentru procesul lent de luare a deciziilor. Până să ajungă o forţă de reacţie rapidă, Rusia va invada deja bazele respective, scrie editorialistul american.
Singura ştire de la summitul din Ţara Galilor, conchide el, este ce nu face NATO, şi anume că nu creează un sistem de disuasiune serioasă a Rusiei, respectiv baze permanente în Ţările Baltice şi estul Poloniei. Astfel, liderul rus va şti că orice forţă invadatoare va fi întâmpinată imediat de trupe NATO, ceea ce va însemna un război cu Occidentul.