În Uniunea Europeană au fost selectate opt situri unde vor funcţiona centrele de supercalcul ce vor găzdui primele supercalculatoare europene. Acestea vor ajuta cercetătorii, industria şi întreprinderile din Europa să dezvolte noi aplicaţii într-o gamă largă de domenii, de la conceperea de medicamente şi materiale noi la combaterea schimbărilor climatice.
Întreprinderea Comună pentru Calculul European de Înaltă Performanţă (EuroHPC) a selectat opt situri ale centrelor de supercalcul, din opt state membre, care vor găzdui noile calculatoare de înaltă performanţă. Centrele-gazdă vor fi situate la Sofia (Bulgaria), Ostrava (Republica Cehă), Kajaani (Finlanda), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) şi Barcelona (Spania). Acestea vor sprijini dezvoltarea de aplicaţii majore în domenii precum medicina personalizată, conceperea de medicamente şi materiale, bioingineria, prognozele meteorologice şi schimbările climatice. În total, 19 din cele 28 de ţări participante la întreprinderea comună vor face parte din consorţiile care vor asigura funcţionarea acestor centre. Bugetul total este de 840 de milioane EUR, cifră care ţine seama şi de finanţarea oferită de UE. Modalităţile exacte de finanţare ale noilor supercalculatoare vor fi prevăzute în acordurile de găzduire care vor fi semnate în curând.
Domeniile de utilizare ale supercalculului sunt extrem de numeroase. Acesta poate, de exemplu, să prevadă evoluţia condiţiilor meteorologice locale şi regionale şi să prezică amploarea şi traiectoria furtunilor şi inundaţiilor, permiţând activarea sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme. De asemenea, acesta este utilizat pentru conceperea de noi medicamente, pentru rezolvarea ecuaţiilor complexe de fizică prin care se generează modele ale proceselor moleculare şi ale interacţiunii unui medicament nou cu ţesuturile umane. Industria aviatică şi cea auto folosesc, de asemenea, supercalculul pentru a efectua simulări complexe şi pentru a testa avioane şi autovehicule în ansamblul lor sau componente ale acestora. În plus, deoarece acestea sunt esenţiale pentru desfăşurarea unor simulări la scară largă şi pentru analizarea datelor, supercalculatoarele sunt o componentă extrem de importantă în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi în stimularea atuurilor Europei în materie de securitate cibernetică şi platforme blockchain.
Întreprinderea Comună, împreună cu centrele-gazdă selectate, intenţionează să achiziţioneze opt supercalculatoare: trei precursoare ale calculatoarelor exascale (capabile să execute mai mult de 150 Petaflops sau 150 de milioane de miliarde de calcule pe secundă), care se vor număra printre primele cinci astfel de calculatoare la nivel mondial, şi cinci calculatoare petascale (capabile să execute peste 4 petaflops sau 4 milioane de miliarde de operaţiuni pe secundă). Este de aşteptat ca precursorul sistemelor exascale să ofere o putere de calcul de 4-5 ori mai mare decât sistemele actuale de supercalcul de top din cadrul Parteneriatului pentru tehnică de calcul avansată în Europa (PRACE). Dacă se ţine seama şi de sistemele petascale, se dublează astfel resursele de supercalcul disponibile la nivel european, ceea ce înseamnă că mult mai mulţi utilizatori vor avea acces la ele.
În următoarele luni, se vor semna acorduri cu entităţile-gazdă selectate şi cu consorţiile acestora. Aceste acorduri vor prevedea modul în care se va derula procesul de achiziţionare a calculatoarelor, precum şi angajamentele bugetare ale Comisiei şi, respectiv, ale statelor membre. Se preconizează că supercalculatoarele vor deveni operaţionale în a doua jumătate a anului 2020 pentru utilizatorii europeni din mediul academic, din industrie şi din sectorul public. Toate supercalculatoarele noi vor fi conectate la reţeaua paneuropeană de mare viteză GEANT, la fel ca supercalculatoarele existente în cadrul PRACE. În următoarele zile, acest pas important pentru supercalculul european va fi prezentat de înalţi funcţionari ai Comisiei, cărora li se vor alătura reprezentanţi ai guvernelor naţionale şi ai centrelor de supercalcul implicate.
Propusă de Comisie şi sprijinită de Consiliul UE, întreprinderea comună EuroHPC a fost înfiinţată în noiembrie 2018, cu scopul de a dota UE cu o infrastructură de supercalcul de nivel mondial până la sfârşitul anului 2020. În februarie 2019, întreprinderea comună a lansat primele cereri de exprimare a interesului pentru selectarea siturilor care să găzduiască primele supercalculatoare până la sfârşitul anului 2020. Au fost lansate două astfel de cereri: una pentru entităţile care vor găzdui supercalculatoarele petascale şi una pentru entităţi care vor găzdui supercalculatoarele exascale. Supercalculul este o prioritate-cheie în programul Europa digitală al UE, propus de Comisie în mai 2018 în contextul următorului buget pe termen lung al UE, care include o propunere de 2,7 miliarde EUR pentru a finanţa supercalculul în Europa în perioada 2021-2027. Acest buget va permite întreprinderii comune să sprijine achiziţionarea de supercalculatoare exascale (capabile să execute 1018 calcule pe secundă sau o mie de petaflops) până în 2023, precum şi să dezvoltarea unor aplicaţii de vârf pentru aceste supercalculatoare şi a competenţelor necesare de utilizare a acestora, a anunţat Europa.eu citată de Infocons.ro.
