Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a cerut o prezenţă permanentă a trupelor de luptă ale NATO în ţările baltice, în contextul exerciţiilor militare ruse la graniţa cu acestea şi al conflictului din Ucraina.
„Am văzut o intensificare a zborurilor militare” şi „am observat exerciţii militare de amploare la frontierele noastre”, a afirmat şeful statului estonian într-un interviu pentru The Telegraph, solicitând ca cel puţin o brigadă a NATO să fie desfăşurată permanent în ţările baltice.
Anexarea Crimeii de către Rusia şi sprijinul acordat de Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei au provocat mari îngrijorări în cele trei state baltice - Lituania, Letonia şi Estonia, devenite în 2004 membre ale UE şi NATO după o jumătate de secol de ocupaţie sovietică încheiată la începutul anilor '90, scrie Agerpres.
În prezent, aproximativ 150 de soldaţi ai Alianţei Nord-Atlantice se află în Estonia, dar pe o perioadă limitată, în condiţiile în care Actul fondator semnat de Rusia şi NATO în 1997 interzice staţionarea permanentă de trupe.
„O sută cincizeci de soldaţi nu este mult. Noi credem că ar fi rezonabil staţionarea unor trupe suplimentare”, a afirmat preşedintele estonian, subliniind că situaţia din punct de vedere al „mediului de securitate” s-a schimbat faţă de cea din 1997.
Pentru a răspunde îngrijorărilor manifestate de ţările vecine Rusiei, NATO şi-a întărit capacităţile sale în Europa de Est. Astfel, Alianţa a desfăşurat în martie pentru trei luni 3.000 de soldaţi americani în ţările baltice, a întărit apărarea flancului său estic prin crearea unei noi forţe de 5.000 de militari şi a decis crearea a şase centre de comandă în Europa de Est.
Întărirea dispozitivului militar al NATO în ţările baltice a fost solicitată şi de premierul eston Taavi Roivas, precum şi de omologii săi din Letonia şi Lituania, aminteşte AFP.
