Energia nucleară va rămâne o componentă importantă a mixului energetic european în perspectiva anului 2050, după cum arată concluziile raportului "Programul nuclear cu caracter informativ' (PINC), elaborat de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al Forumului Atomic Român (ROMATOM).
PINC este prezentat în vederea elaborării unui aviz din partea Comitetului Economic şi Social European, în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom. În urma datelor transmise de statele membre, PINC oferă o imagine de ansamblu asupra întregului ciclu de viaţă al energiei nucleare şi contribuie la implementarea strategiei Uniunii Energetice prin analizarea investiţiilor relevante din statele membre din perspectiva siguranţei, securităţii aprovizionării, diversificării, managementului tehnologic şi industrial.
Ultimul raport PINC a fost publicat în anul 2007, fiind actualizat în 2008, spun reprezentanţii ROMATOM.
"Concluziile documentului arată că, raportat la perspectiva anului 2050, această tehnologie cu emisii reduse de carbon va rămâne o componentă importantă a mixului energetic al UE. În acelaşi timp, după cum au arătat şi colegii noştri de la FORATOM, trebuie spus că PINC nu include o menţiune privind ţintele de producţie a energiei nucleare, în condiţiile în care estimările arată o scădere a capacităţii nucleare la nivelul UE până în 2050 — de la 120 Gwe, nivelul înregistrat în prezent, la 100 GWe', a declarat Marius Gheorghiu, directorul general al Elcomex IEA, compania care deţine preşedinţia ROMATOM.
Raportul arată că energia nucleară este parte a mixului energetic în jumătate dintre statele membre UE. Se menţionează că, "în acest context, Strategia Uniunii Energetice şi Strategia Securităţii Energetice Europene arată că statele membre trebuie să aplice cele mai înalte standarde de siguranţă, securitate, managementul deşeurilor şi non-proliferare, precum şi diversificarea aprovizionării cu combustibil nuclear'. Aceste elemente sunt menite să contribuie la "atingerea obiectivelor din cadrul 2030 privind energia şi clima'.
"ROMATOM apreciază viziunea Comisiei Europene în ceea ce priveşte menţinerea poziţiei UE de lider tehnologic în domeniul nuclear. Crearea condiţiilor pentru implementarea acţiunilor menite să contribuie la materializarea acestei viziuni va genera noi oportunităţi pentru companiile europene, cu impact direct la nivelul pieţei muncii şi a competitivităţii UE. În acest context, proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este mai mult decât adecvat pentru a fi implementat, având beneficii directe atât din perspectiva industriei locale, cât şi în ceea ce priveşte atingerea ţintelor asumate de România pentru decarbonizarea sectorului energetic', a adăugat Marius Gheorghiu.
Potrivit PINC, cu 27% din electricitate produsă din energie nucleară şi 27% din surse regenerabile, UE este una dintre cele patru mari economii care generează mai mult de jumătate din electricitate fără emisii de carbon. La nivelul UE, România este singurul stat cu un ciclu nuclear complet, iar Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României. În acelaşi timp, în România, rolul energiei nucleare este semnificativ şi în protecţia mediului, cele două unităţi de la Cernavodă contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12.000.000 de tone CO2/an, care, altfel, s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.
"Noi proiecte sunt estimate în zece state membre, patru reactoare fiind deja în construcţie în Finlanda, Franţa şi Slovacia. Alte proiecte în Finlanda, Ungaria şi Marea Britanie sunt în proces de licenţiere, în timp ce proiecte în alte state membre (Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia şi România) sunt în faza pregătirii. Câteva reactoare sunt în stadiul de cercetare (de exemplu ALLEGRO, ALFRED, MYRRHA şi ASTRID) şi ar putea avansa, în mod semnificativ, până în 2050", se mai arată în comunicat.
