Două milioane de pelerini din lumea întreagă sunt aşteptaţi în această săptămână la Mecca, în vestul Arabiei Saudite, pentru a participa la marele pelerinaj musulman anual (30 august - 4 septembrie), considerat o datorie religioasă şi, pentru unii, cea mai importantă călătorie din timpul vieţii, informează AFP.
Evenimentul va fi marcat în acest an de revenirea iranienilor, absenţi în 2016, şi se va derula pe fondul crizei diplomatice din Golful Persic şi al reculului înregistrat de organizaţia jihadistă Stat Islamic în fiefurile sale irakiene şi siriene.
"Sunt atât de încântată, mulţi oameni visează să vină aici. După ce părăseşti acest loc, te simţi mai împlinit din punct de vedere religios", a declarat pentru AFP o femeie din Indonezia, Eni, în vârstă de 47 de ani, cu chipul acoperit de un voal de culoarea nisipului, decorat cu broderii din dantelă.
Ţara ei furnizează cel mai important contingent de pelerini care vin la Mecca, iar compatrioţii ei sunt foarte numeroşi în aeroportul din Jeddah, la 80 de kilometri de Mecca, un punct de tranzit în aceste zile pentru zeci de mii de pelerini.
Cu capul plecat şi lecturând Coranul, Eni pare să fie departe de vacarmul care o înconjoară. Căldura este sufocantă şi picături de sudoare îi apar deasupra gurii.
"După primul meu pelerinaj la Mecca, am simţit că voiam să revin, pentru a mă simţi mai aproape de El", profetul Mahomed, spune Eni, înainte de a continua lectura versetelor.
Hajj, marele pelerinaj musulman, este considerat unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului, pe care orice credincios din această religie trebuie să îl realizeze cel puţin o dată în viaţă, dacă dispune de mijloacele financiare necesare.
"Aşteptăm în acest an aproximativ 2 milioane de pelerini", a declarat pentru AFP directorul Departamentului pentru Hajj şi Omra (micul pelerinaj), Abdelmajeed Mohammad Al-Afghani.
Ediţia din 2017 va fi marcată de revenirea iranienilor, care au plătit un tribut greu după busculada produsă în 2015 la Mecca, în urma căreia aproape 2.300 de credincioşi au murit, considerată cea mai gravă catastrofă in istoria hajjului.
Iranul a înregistrat 464 de morţi şi a protestat violent faţă de condiţiile de organizare a pelerinajului de către Arabia Saudită. Acelui protest i s-a alăturat în ianuarie 2016 ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, după spagerea şi jefuirea ambasadei saudite din Teheran de o mulţime de credincioşi iranieni care au reacţionat în acest fel după executarea în regatul saudit a unui lider religios şiit.
Toate aceste evenimente au determinat anul trecut absenţa pelerinilor iranieni la Mecca.
Dar, potrivit experţilor, nici autorităţile de la Ryad, nici cele de la Teheran, nu au interesul de a prelungi această situaţie. "Politizarea unui eveniment precum acesta nu aduce nimic bun", a declarat Slimane Zeghidour, autorul cărţii "La vie quotidienne a La Mecque de Mahomet a nos jours".
"Politizarea pelerinajului" este o acuzaţie adeseori auzită în ultimele săptămâni. De aproape trei luni, Golful Persic este teatrul în care se desfăşoară o criză profundă, între Arabia Saudită şi aliaţii ei pe de-o parte şi Qatarul pe de altă parte.
Primii reproşează micului emirat bogat în hidrocarburi "sprijinul" acordat grupărilor extremiste şi "apropierea sa de Iranul şiit, marele rival regional al Arabiei Saudite sunnite".
Boicotul impus Qatarului începând din 5 iunie, ce include închiderea legăturilor terestre, maritime şi aeriene, a avut un anumit impact asupra călătoriilor asociate hajjului, deşi Arabia Saudită a anunţat recent o relaxare a anumitor restricţii.
În terminalul aeroportului din Jeddah, pelerinii merg grăbiţi, pentru a nu se pierde de grupul lor.
"Sunt atât de fericit să particip la pelerinaj", a spus Mohammed Said, un nigerian în vârstă de 43 de ani. Drapat cu două bucăţi de pânză de un alb imaculat, necusute (Ihram), îmbrăcămintea tradiţională a pelerinului musulman, el se pregăteşte pentru cel de-al treilea hajj din viaţa lui.
"Vreau să particip în fiecare an dacă voi avea mijloacele necesare. De fiecare dată e diferit, e ca şi cum aş face asta pentru prima oară".
"Pelerinul aleargă, se mişcă, trebuie să parcurgă mai multe etape: e foarte obositor fizic şi mental, pentru că nu are timp să se gândească la criza din Golf, pentru el asta înseamnă literatură", a spus Slimane Zeghidour. "Mulţi dintre pelerini vin din Asia sau din Africa, departe de Orientul Mijlociu, şi ajung într-un loc în care încearcă să uite de vieţile lor".
Atacurile jihadiste care au îngrozit lumea întreagă în ultimii ani se vor afla în memoria unora dintre pelerini, în special pentru aceia care sunt veniţi din Irak şi Siria, unde organizaţia teroristă Stat Islamic a înregistrat o serie de eşecuri.
Ameninţarea teroristă a crescut în Europa, dar acest lucru nu o bucură pe Fatima, originară din Perpignan, un oraş din sudul Franţei.
Purtând un voal roşu în jurul gâtului, la fel ca toate femeile din grupul ei, Fatima începe să plângă, emoţionată. Îşi şterge cu pudoare chipul, înainte de a se alătura celorlalte femei şi de a spune, în treacăt: "Aşteptam această călătorie de multă vreme".
