Aproximativ 14 milioane de persoane rămân, în medie, fără locuinţe în fiecare an în urma dezastrelor naturale precum inundaţii sau furtuni, se precizează într-un nou studiu dat publicităţii recent, informează Reuters.
Riscul de dislocare s-ar putea mări odată cu creşterea populaţiei, iar impactul încălzirii globale devine mai sever, se precizează în raportul dat publicităţii de Biroul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului Dezastrelor (UNISDR), în colaborare cu Centrul pentru Monitorizare a dislocărilor din Geneva (IDMC).
Cutremurele, tsunami, inundaţiile şi ciclonii tropicali sunt principalele dezastre care dislocă un număr mare de persoane, în special în ţările din zona asiatică, unde trăieşte 60% din populaţia globului, potrivit raportului.
Opt dintre cele mai afectate zece ţări de problema pierderii locuinţelor se află în Asia de sud şi sud-est. În India, 2,3 milioane de persoane sunt forţate să-şi părăsească anual locuinţele, iar în China, 1,3 milioane de locuitori rămân fără locuinţe, potrivit datelor raportului publicat cu ocazia Zilei internaţionale pentru reducerea dezastrelor, marcată în fiecare an pe 13 octombrie.
Raportul nu include şi numărul celor evacuaţi înaintea producerii dezastrului sau cei strămutaţi din cauza secetei sau a creşterii nivelului mării.
Rusia şi Statele Unite figurează printre statele în care fenomenele naturale extreme ar putea lăsă un număr mare de persoane fără locuinţe, dacă nu se iau măsuri pentru managementul riscului la dezastre.
''Rezultatele cercetării subliniază provocările pe care le avem de înfruntat pentru a reduce numărul celor afectaţi de dezastre'', a declarat Robert Glasser, reprezentantul special al ONU pentru reducerea dezastrelor.
''În afară de deces şi rănire, nu e nimic mai grav, într-un dezastru, decât pierderea locuinţei'', a adăugat acesta, într-o declaraţie.
Inundaţii care au lovit Sudul Asiei, cele mai grave din ultimul deceniu, au provocat decesul a peste 1.400 de persoane şi au scos în evidenţă pregătirea insuficientă în faţa dezastrelor, în timp ce autorităţile au fost nevoite să asigure asistenţă milioanelor de supravieţuitori fără posibilităţi materiale.
Refugiaţii şi persoanele dislocate au atins deja o cifră îngrijorătoare, spune Alexandra Bilak, directoarea IDMC. Strategia de urmat merge în sensul prevenirii riscului asociat cu dislocarea cauzată de dezastre, care este ''o prioritate globală urgentă'', a precizat aceasta.
Avem, de asemenea, în plan să sprijinim responsabilii de proiecte urbane din zonele de risc care trebuie să ia în calcul siguranţa şi durabilitatea construcţiilor, dar şi pericolul în care s-ar putea afla milioanele de oameni care locuiesc acolo.
Justin Ginnetti, şeful departamentului de date şi analize de la IDMC, a declarat pentru Thomson Reuters Foundation că există o legătură importantă între riscul de a fi dislocat dintr-o regiune din cauza unui dezastru natural şi locuirea într-o zonă urbană care s-a dezvoltat rapid.
În contextul în care persoanele sărace locuiesc la periferia oraşelor, în zonele inundabile sau pe malurile râurilor, Ginnetti a spus că o planificare urbană mai bună ar putea să îi scoată din situaţia de vulnerabilitate.
Acesta a comparat situaţia din Japonia cu cea din Filipine care au aproximativ acelaşi număr de persoane expuse la furtuni, însă Japonia construieşte locuinţe mai solide, iar numărul persoanelor care rămân fără adăpost este mult mai mic decât în cazul Filipinelor unde locuinţele sunt mai puţin rezistente la şocuri.
''Nu vrem ca oamenii să creadă că dislocarea populaţiei în caz de dezastru ţine de voinţa divină şi nu poate fi evitată de fiecare dată când au loc precipitaţii abundente'', a mai precizat acesta.
