17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Coreea de Nord pariază pe armele nucleare şi pe rachete, în pofida sancţiunilor
Coreea de Nord pariază pe armele nucleare şi pe rachete, în pofida sancţiunilor

Coreea de Nord a efectuat în 2016 două teste nucleare şi a dublat lansările de rachete, fapt ce a pus sub semnul întrebării eficienţa sancţiunilor ONU atunci când vine vorba să stopeze ameninţarea militară în creştere a regimului lui Kim Jong-un.
În dimineaţa zilei de 6 ianuarie, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5 grade în nord-vestul ţării, în apropierea bazei Punggye-ri, ca urmare a unui test atomic, al patrulea efectuat de Coreea de Nord după cele din 2006, 2009 şi 2013. Phenianul a dat asigurări că, de această dată, a detonat o bombă cu hidrogen, cu toate că experţii au pus sub semnul îndoielii această versiune. În orice caz, explozia a evidenţiat progresele periculoase înregistrate de programul nuclear nord-coreean.
În timp ce comunitatea internaţională încerca să se decidă cum anume să pedepsească regimul lui Kim Jong-un, acesta a lansat în spaţiu, la 8 februarie, o rachetă care a pus pe orbită un satelit spaţial, acţiune considerată a fi de fapt un test cu rachetă cu rază lungă de acţiune, capabilă să atingă partea continentală a SUA. Testul nord-coreean i-a făcut pe sud-coreeni să rupă complet legăturile cu vecinul din nord. Seulul a ordonat închiderea complexului industrial de la Kaesong, ultimul proiect economic bilateral dintre cele două ţări.
Reacţia Consiliului de Securitate al ONU a venit în martie, odată cu rezoluţia 2270, care cere statelor membre să impună sancţiuni comerciale dure pentru a sufoca economia Coreii de Nord şi, odată cu ea, şi programul de rachete şi de arme nucleare nord-coreean. Sancţiunile includ, printre altele, inspecţia obligatorie a transporturilor, restricţii la exportul de materii prime, embargou asupra vânzării de armament uşor, interdicţia de a vinde Coreii de Nord combustibil folosit în industria aerospaţială şi sancţiuni financiare asupra unor persoane fizice, entităţi şi companii nord-coreene.
Efectele pe care rezoluţia 2270 le-a produs asupra economiei nord-coreene sunt în discuţie, în condiţiile în care diverse rapoarte elaborate au ajuns la concluzii diferite. În orice caz, programul de arme atomice şi de rachete a avansat cu paşi mari de-a lungul anului 2016. În plină tensiune în timpul lunilor care au urmat impunerii de sancţiuni, constantelor teste cu rachete cu rază scurtă de acţiune li s-a adăugat prima lansare cu succes a unei rachete balistice de pe un submarin, în luna august.
În plus, Armata Populară nord-coreeană a testat în mai multe rânduri — deşi doar o dată cu succes — noua sa rachetă cu rază medie de acţiune Musudan, o armă de temut dat fiind că poate fi lansată de pe lansatoare mobile, ceea ce îngreunează detectarea ei în caz de conflict. Ca punct culminant, regimul lui Kim Jong-un a realizat la 9 septembrie cel de-al cincilea test nuclear, mai puternic decât cele precedente. De această dată, regimul nord-coreean a susţinut că a testat cu succes o focoasă atomică pregătită să fie folosită la rachetele din arsenalul său.
Coreea de Sud şi SUA au ameninţat Phenianul cu impunerea unor noi sancţiuni în Consiliul de Securitate al ONU, care în prezent pregăteşte o nouă rezoluţie. Coreea de Nord îşi justifică progresele militare prin nevoia de a-şi asigura o autoapărare puternică în faţa a ceea ce consideră a fi "politica ostilă" a Statelor Unite, care menţin 28.500 de militari în Coreea de Sud şi realizează frecvente manevre militare în regiune.
Administraţia preşedintelui democrat în exerciţiu, Barack Obama, şi-a menţinut abordarea iniţială de a nu se aşeza la masa negocierilor cu Coreea de Nord până când această ţară nu oferă dovezi concrete ale unei denuclearizări, în timp ce Phenianul a cerut să existe un dialog fără condiţii preliminare, motiv pentru care comunicarea dintre cele două părţi este în prezent blocată.
În acest context, unii experţi sunt de părere că venirea la Casa Albă a miliardarului Donald Trump ar putea reprezenta un moment de cotitură în relaţiile bilaterale, deoarece în timpul campaniei electorale magnatul american a lăsat să se întrevadă posibilitatea de a avea o întâlnire cu Kim Jong-un şi de a renegocia acordurile de apărare cu aliaţii săi din regiune.


Articole înrudite