28 SEPTEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Comisia Europeană vrea politică energetică comună
Comisia Europeană vrea politică energetică comună

Maros Sefcovic este oficial comisar european pentru politica energetică comună. Colegul său Miguel Arías Canete este de asemenea comisar pentru întregul sector energetic european. Doar că deocamdată nu există niciun fel de politică energetică comună. Există doar o piaţă a energiei în UE, dar fiecare stat în parte decide în privinţa propriului sector energetic şi îşi decide singur politica energetică.
Mai mult, piaţa europeană a energiei este azi mai divizată ca oricând. Marile state au abordări radical diferite: Franţa se bazează pe energia atomică, în timp ce Germania sprijină de mai mulţi ani sectorul energiilor regenerabile. Reţelele de distribuţie sunt organizate la nivel naţional iar când o ţară are nevoie de surplus energetic din afară, îl achiziţionează practic în calitate de cumpărător individual. Ceea ce face aprovizionarea cu energie scumpă şi ineficientă. Potrivit comisarului Canete, \"Europa pierde anual până la 40 de miliarde de euro pentru că nu dispune de o piaţă comună a energiei\".

Diminuarea influenţei ruseşti

Dar această divizare nu înseamnă doar irosire de resurse, ci şi dependenţă. Statele remarcă acest aspect mai ales atunci când există probleme cu furnizorii, de exemplu cu Rusia. Această ţară este de departe cel mai important furnizor de gaz al Europei. Acoperă cam o treime din cerere. Anumite ţări, precum Bulgaria şi ţările baltice, sunt însă total dependente de importurile de gaz din Rusia.

Când va închide Rusia iar robinetul cu gaz?

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a înrăutăţit lucrurile. Ucraina transportă prin conductele sale cam jumătate din gazul rusesc destinat UE. Încă înainte de anexarea Crimeei de către Moscova şi de începerea luptelor din estul Ucrainei, între Moscova şi Kiev au existat tensiuni privind preţul gazului, taxele de transport şi datoriile Ucrainei. Din când în când, problemele au escaladat iar consecinţele au fost resimţite direct de UE. În aşa fel încât aprovizionarea cu gaz rusesc a devenit pentru Uniune o chestiune de interes strategic. Toate acestea sunt motive pentru ca statele membre să pună bazele unei politici energetice comune.

Rute de transport energetic mai directe prin Europa

Comisarul Sefcovic a descris pe scurt amploarea acestei iniţiative: \"Trebuie să reîncepem practic de la zero pe piaţa energiei electrice, să reconstruim din temellii întreaga piaţă a curentului electric.\" Potrivit proiectului prezentat de cei doi, aprovizionarea cu energie pentru cetăţeni va trebui să devină \"sigură, sustenabilă, competitivă şi convenabilă ca preţ.\" Una din căile de atingere a acestui obiectiv este diversificarea furnizorilor. În acest sens este vizată extinderea colaborării cu ţări producătoare de gaz ca Norvegia, SUA, Algeria şi Turkmenistan. Achiziţionarea în comun a gazului va duce la scăderea preţurilor şi va creşte cota de gaz lichefiat, care poate fi transportat cu petroliere. Iar în cazul curentului electric se vor crea reţele de transport mai directe prin Europa. De exemplu, energia solară produsă în regiunea Mediteranei va fi direcţionată spre nordul Europei, în timp ce energia eoliană de la Marea Nordului va pleca spre sud.
Cel mai prost la nivelul interconectării reţelelor de distribuţie stau statele baltice, ţările insulare, precum Marea Britanie, Malta, Cipru, Irlanda, dar şi Peninsula Iberică.

Neînţelegeri în privinţa rolului energiilor nepoluante

Eurodeputaţii germani ecologişti şi social-democraţi critică documentul european pentru că acesta ar neglija sectorul energiilor curate. Acestea ar juca doar un rol secundar în planurile Comisiei, după cum s-a exprimat Martina Werner, responsabila pe energie a SPD. Şefa grupului parlamentar ecologist Rebecca Harms se plânge de asemenea că \"economisirea de energie, eficientizarea şi energiile regenerabile nu fac nici de aceastăă dată parte din strategia centrală elaborată de Bruxelles\". Harms mai spune că, pentru a reduce dependenţa de Rusia, UE vrea să sporească colaborarea cu ţări nedemocratice.
În privinţa energiei atomice, Comisia rămâne neutră. Lasă la latitudinea ţărilor membre alegerea surselor de energie.


Articole înrudite