Despre Grecia tot mai multe voci susţin că va fi mormântul Europei. Cum zvonurile despre o eventuală intrare în incapacitate de plată a statului elen sunt din ce în ce mai dese în ultima săptămână, iar pieţele financiare reacţionează în consecinţă, discuţiile se poartă în jurul ideii de a lăsa Grecia să iasă din zona euro sau să dea faliment.
În mijlocul unor ample proteste de stradă, premierul grec George Papandreou a adoptat un nou plan de măsuri de austeritate, care prevede tăieri de salarii şi majorări de taxe, în speranţa că Grecia va atinge ţintele de deficit stabilite cu creditorii străini şi va primi următoarele tranşe din împrumutul extern.
Deşi discuţiile dintre FMI şi UE şi autorităţile de la Atena au fost suspendate, tocmai din cauza ratării ţintelor stabilite, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat că Grecia va primi, cel mai probabil, şi restul de bani.
În acelaşi timp, cancelarul german Angela Merkel este total împotriva ieşirii Greciei din zona euro şi pledează pentru continuarea planului de ajutorare a ţării aflate foarte aproape de prăpastie.
Merkel ţine cu dinţii de Grecia: „Ieşirea din zona euro trebuie evitată cu orice preţ”.
Atena este la un pas de a intra în incapacitate de plată.
Acordul pentru următorul împrumut trebuie obţinut, însă, de la toate ţările europene, iar dacă nu va exista consens, Grecia va intra în incapacitate de plată şi va ajunge în faliment.
Cât de grav ar fi un faliment al Greciei, pentru Europa şi pentru România?
În cazul în care Grecia ar falimenta, sistemul cel mai lovit va fi cel bancar, din cauza expunerii pe care instituţiile financiare o au pe statul elen. Iar băncile cele mai vulnerabile ar fi cele din Germania, Franţa şi Marea Britanie, dar şi cele greceşti.
Băncile germane, de exemplu, deţin peste 22 de miliarde de dolari din datoria Greciei, cele din Franţa, aproape 15 miliarde de dolari, iar cele din Anglia, 3,4 miliarde. Lovite vor fi băncile elene, care deţin aproape 63 de miliarde de dolari din datoria Greciei, iar falimentarea acestora ar avea repercusiuni şi asupra economiilor ţărilor în care sunt prezente.
Agenţia de rating S&P a retrogradat deja, în iunie, 4 din cele mai mari bănci greceşti, iar ieri Moody’s a scăzut ratingul altor două bănci din Franţa, din cauza expunerii pe Grecia. Agenţiile de evaluare financiară stau în continuare cu ochii pe băncile vulnerabile la problemele financiare din Grecia şi în viitor putem asista şi la alte retrogradări.
Începe şi declinul băncilor franceze. Moody's a retrogradat ratingul Societe Generale şi Credit Agricole.
România şi Bulgaria au expunere foarte ridicată pe băncile greceşti
Sectorul privat, dar şi cel public, din România şi Bulgaria sunt expuse la băncile greceşti, în condiţiile în care autorităţile şi companiile au luat împrumuturi de la instituţiile bancare elene. Dacă băncile din Grecia vor fi date peste cap din cauza intrării în incapacitate de plată, rezultatul ar fi lipsa de finanţare pentru datoriile României şi Bulgariei şi pentru companiile private.
Într-un scenariu mai negru, analiştii băncii japoneze Nomura susţineau, în iunie, ca subsidiarele greceşti din România finanţează deja bancile-mamă de la Atena, iar scoaterea banilor din ţară ar putea împinge autorităţile de la Bucureşti să acceseze banii din acordul de precauţie cu FMI.
Banca japoneză sublinia cum clauzele Iniţiativei de la Viena, acordul încheiat în 2009 care obliga bancile-mamă ale instituţiilor de credit din România să-şi susţină subsidiarele şi să nu retragă capital, s-au inversat în cazul grupurilor financiare elene.
Subsidiarele romaneşti finanţează deja bancile-mamă din Grecia. România ar putea accesa banii din acordul de precauţie cu FMI.
Volumul mare de împrumuturi acordate de subsidiarele romaneşti bancilor-mamă din Grecia a fost unul dintre motivele poziţiei relativ solide a leului din ultima perioadă, reducând în acelaşi timp din lichiditatea de pe piaţa românească, se spune în raport.
Efectul de domino se va manifesta şi asupra băncilor austriece, ca Erste Bank, şi care sunt foarte prezente în Europa Centrală, zonă care ar avea de suferit în cazul unui default al Greciei. Şi asta chiar dacă aceste instituţii nu au expunere pe datoria statului elen.
Banca Centrală Europeană deţine o parte importantă din datoria Greciei
JP Morgan estima, în luna mai, că BCE deţinea bonduri greceşti în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, în condiţiile în care banca europeană a cumpărat obligaţiuni de pe piaţa liberă timp de aproape un an.
Falimentul Greciei ar cauza pierderi de 35 de miliarde de euro pentru BCE. Instituţia bancară europeană a împrumutat, totodată, băncile greceşti, cu 91 de miliarde de euro.
În cazul default-ului Greciei, BCE ar putea fi nevoită să se recapitalizeze din taxele plătite de cetăţenii Uniunii Europene.
Criza din Grecia va face mai dure criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un stat pentru a intra în zona euro.
Din cauza prăbuşirii economiei greceşti, muncitorii străini, dintre care cei mai mulţi provin din Bulgaria, Macedonia şi Albania, îşi vor pierde slujbele, astfel că în economiile respective nu vor mai intra remitentele lucrătorilor din Grecia. În consecinţă, PIB-ul acestor ţări va scădea.
