Embargoul impus de Rusia statelor membre s-a resimţit din plin în sectorul agroalimentar românesc încă din prima lună, destabilizîndu-i pe producătorii locali care au fost nevoiţi să îşi scadă la minimum marjele de profit. Statele europene cu tradiţie în industrie, precum Olanda, Franţa sau Polonia au găsit în România o piaţă de desfacere pentru produsele care nu au mai putut ajunge la ruşi.
Fie că exportam sau nu în mod direct produse agroalimentare către Rusia, momentul 6 august 2014 a produs şi va continua să genereze pierderi producătorilor români din industria alimentară. Interzicerea importurilor din statele membre de către Federaţia Rusă a transformat România, şi mai mult decât era, într-o piaţă de desfacere pentru produse care, brusc, au pierdut unul dintre cei mai importanţi consumatori la nivel mondial. Au intrat astfel în România, la preţuri mici, cantităţi mult mai mari de carne de porc, legume şi fructe, destabilizîndu-i astfel pe producătorii locali care, în cele mai multe cazuri, nu au putut reduce preţurile cât să joace pe picior de egalitate cu produsele de import. Pe mulţi i-a găsit în plin proces de dezvoltare, cu rate la bănci sau derulând proiecte de investiţii cu fonduri UE pentru care, dacă nu le finalizează, riscă să piardă banii.
ECONOMICA.NET a calculat pe baza datelor oferite de către Institutul Naţional de Statistică ce a însemnat două luni de embargo Rusesc pe piaţa locală în lunile august şi septembrie (ultimele date disponibile) din perspectiva mărfurilor alimentare intrate în ţară având ca origine celelate state UE.
Invadaţi de carne europeană
La nicio lună de la intrarea în vigoare a embargoului rusesc, statistica a surprins şi primele creşteri ale cantităţilor de carne avînd ca origine state UE. Potrivit INS, în august 2014, faţă de august 2013, importurile de carne şi organe din UE au crescut cantitativ cu 7,5%, până la 30,4 mii de tone, iar valoric cu 6,3%, până la 51,3 milioane de euro. În ceea ce priveşte preţul mediu ope tona de carne de import, acesta s-a diminuat cu 1,1% comparativ cu august 2013.
O lună mai târziu, românii au consumat şi mai multă carne de import. Septembrie 2014 a însemnat pentru piaţa locală a cărnii un plus de 5.770 de tone de carne şi organe din carne intrate în ţară din celelate state europene. Procentual, este vorba despre o creştere cantitativă a importurilor de carne cu peste 20,7% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Valoric, am consumat din UE carne în valoare de 55,1 milioane de euro, cu 12,4% mai mult decât în septembrie 2013, preţurile fiind, în medie, cu 6,8% mai mici.
Luând în calcul cifrele din septembrie 2014 comparativ cu cele din septembrie 2013, reiese că statele care au găsit în România un debuşeu pentru surplusul lor de marfă sunt Olanda, Polonia şi Germania, ţari care în mod tradiţional aveau relaţii comerciale cu România pe segmentul cărnii. Astfel, din Olanda am cumpărat în septembrie cu peste 1800 de tone mai mult decât în perioada similară a anului anterior (plus 71%), din Polonia cu aproximativ 850 de tone (plus 52,7%) şi din Germania peste 1800 de tone (plus 25,1%). În schimb, din Ungaria, unul dintre cei maia mari exportatori de carne către ţar noastră, am importat în luna septembrie cu 16,8% mai puţin din punct de vedere cantitativ.
Legume: plus 77% din import
Un alt sector grav afectat de relaţia dintre UE şi Rusia, dar şi de condiţiile meteo din ţară, este cel al legumelor. Potrivit datelor INS, în luna august, importurile din statele membre au crescut cantitativ cu 77,7%, până la 10.288 de tone, faţă de perioada similară a anului precedent. Valoric, creşterea a fost de 33,9%, astfel că, în luna august 2014, România a cheltuit pe legumele cumpărate din comunitatea europeană 6,4 milioane de euro.
În septembrie, avansul faţă de anul anterior a fost de numai 48,4%, până la peste 11.400 de tone, în valoare de 9,2 milioane de euro.
Creştere de 20% a importurilor de fructe
În septembrie 2014, România a cumpărat din celelate state europene peste 25.600 de tone de fructe, cu 20,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2013. Valoric, creşterea a fost de 31%, până la 17,6 milioane de euro. Cea mai semnificativă creştere a cantităţii de fructe importate (plus 31,6%) provine din Italia.
În ceea ce priveşte situaţia comerţului intra comunitar cu lapte şi produse lactate, din datele INS reiese faptul că românii au consumat în septembrie 2014 mai puţine produse adus din statele membre comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Diferenţa este de aproximativ 2.800 de tone, adică 20,5%. Singura categorie de unde s-au raportat creşteri ale cantităţilor aduse de peste graniţe este cea a laptelui acru, lapte şi smântână covăsite, iaurt, chefir şi alte sortimente de lapte şi smântână, unde s-a importat cu 43,9% în septembrie 2014 faţă de septembrie 2013.
Efectul embargoului în UE
Rusia înseamnă pentru Uniunea Europeană o piaţă de desfacere unde ajung 4,2% din totalul exporturilor de produse agroalimentare. Există însă sectoare, ca de exemplu cel al fructelor şi legumelor, al brânzei şi al untului, în care efectele sunt şi mai grave, Rusia "înghiţind" 29%,33% şi respectiv 28% din exporturile UE de astfel de produse.
În bani, din calculele Comisiei Europene reiese că prejudiciul ar putea ajunge la aproximativ 5 miliarde de euro-cât este valoarea exporturilor către Rusia.
