În prezent, pe Pământ trăiesc 7,25 miliarde de oameni, iar numărul acestora este în creştere. La fiecare cinci zile, populaţia lumii se măreşte cu încă aproximativ un milion de persoane.
Populaţia actuală a globului este de zece ori mai mare decât era acum 400 de ani. Iar cu doar 50 de ani în urmă, pe Pământ trăiau 2,5 miliarde de oameni. Îmbunătăţirea nivelului de trai şi a serviciilor medicale a făcut posibilă creşterea speranţei de viaţă şi o rezistenţă sporită în faţa bolilor, determinând o explozie demografică neaşteptată şi greu de imaginat acum câteva sute de ani. Totodată, rata naşterilor din anumite zone ale lumii se menţin ridicate.
Studii realizate de oameni de ştiinţă arată că, dacă lucrurile nu se vor schimba semnificativ, în următorii 40 de ani numărul de locuitori de pe Terra ar putea depăşi 20 sau chiar 30 de miliarde. Cel mai grav, în aceste condiţii, ar fi faptul că s-ar ajunge astfel la secătuirea planetei, populaţia riscând să rămână fără resurse de apă, alimente şi energie.
Alţi cercetători sunt mai temperaţi, estimând o creştere a numărului de locuitori ai planetei până la aproximativ 10,5 miliarde în anul 2050. Oricum, problema resurselor limitate de care dispune Pământul se pune de pe acum. În mod logic apare şi întrebarea: Câţi oameni poate să suporte planeta, asigurându-le acestora condiţii bune de trai?
Carl Safina, autorul cărţii „Priveliştea din punctul leneş. Un an natural într-o lume nefirească” (The View From Lazy Point; A Natural Year in an Unnatural World”), răspunde la această întrebare cu un „depinde”. „Depinde de modul în care trăiesc. Dacă fiecare primeşte câte 800 kg de cereale pe an, ca americanii, atunci Pământul poate duce 2,5 miliarde de oameni. Problema: am depăşit această etapă în 1950. Pământul poate suporta zece miliarde de oameni care trăiesc precum indienii. Problema: majoritatea indienilor vor să trăiască aşa ca americanii”, scria Carl Safina, într-un articol publicat în „Huffington Post”.
Numai pentru construirea caselor, va fi nevoie de atâta lemn, încât pădurile din Indonezia, Myanmar, estul Rusiei şi Papua Noua Guinee vor dispărea până în 2025, împreună cu o serie de păsări, insecte şi maimuţe, mai prevede acesta. Totodată, spune autorul citat, pentru a avea o densitate a automobilelor similară cu cea din SUA, China va trebui să producă un număr cu 30% mai mare de maşini decât există astăzi în lume. Acestea vor consuma carburant echivalent cu 98 milioane de barili de petrol pe zi. În prezent, omenirea produce, în medie, 85 milioane de barili de petrol pe zi.
Biologul american Joel Cohen de la Universitatea Rockefeller, susţine în cartea sa pe acest subiect, că este nevoie de 900 tone de apă pentru a creşte o tonă de grâu. Pentru a supravieţui, omenirea are nevoie de foarte mult teren pentru a produce alimente, îmbrăcăminte, medicamente, materiale de construcţie, aer şi apă curate suficiente pentru toţi locuitorii. Conform calculelor sale, în medie, este nevoie de 2,1 hectare de pământ cu apă pentru a-i furniza toate cele necesare unui singur om. Dacă acest om trăieşte la standardele din SUA, are nevoie de zece hectare, iar acest lucru înseamnă că, pentru ca toţi oamenii să aibă o viaţă similară cu cea a americanilor, avem nevoie de încă patru planete Pământ, scrie „The Guardian”.
Viorel Bădescu, profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti, este de părere că un nivel estimat al populaţiei planetei de 9 miliarde de oameni, în 2050, este încă departe de limita pe care o poate suporta Pământul. Profesorul român, alături de Richard Cathcart, un consultant geografic din Burbank, California, au reluat calculele profesorului John Fremlin, folosind modele termodinamice moderne. În opinia celor doi specialişti, asumând că fiecare om emite, în medie, o căldură de 120 de waţi şi că temperatura la suprafaţa Terrei nu ar trebui să crească prea mult, Pământul ar putea suporta o populaţie de 1,3 milioane de miliarde de oameni fără să se supraîncălzească. Cei doi cercetători au admis, însă, faptul că resursele planetei ar fi sever diminuate cu mult înainte de atingerea acestui nivel maxim al popuaţiei.
În aceste condiţii, orientarea industriilor şi a populaţiei către utilizarea energiilor verzi, regenerabile, precum şi căutarea asiduă a unor noi surse de energie sunt acţiuni care încearcă să prevină un dezastru social care va veni nu ştim peste cât timp – câteva sute sau doar câteva zeci de ani.