Miniştrii sănătăţii din toate cele 194 de state membre ale OMS participă în această săptămână la Adunarea Generală a Organizaţiei, tot mai criticată în contexul unei vizibile influenţe a industriei farmaceutice.
Cu peste 8000 de angajaţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) este cel mai mare organism subordonat Naţiunilor Unite. Misiunea sa fundamentală este combaterea bolilor şi susţinerea sănătăţii populaţiei de pe întreg globul. Printre succesele care au adus faima OMS se număra eradicarea unor boli infecţioase sau reducerea consumului de tutun. Succesele sunt însă umbrite de grava criză care afectează în prezent OMS.
"Peoples Health Movement" - "Mişcarea pentru Sănătatea Populaţiei", o reţea reunind organizaţii non-guvernamentale din peste 70 de state, critică influenţa crescândă a industriei farmaceutice asupra OMS, precum şi dependenţa ei tot mai mare de donatori privaţi.
Înfiinţată în 1948, OMS era finanţată exclusiv din contribuţiile obligatorii ale celor 194 de state membre. Dar din bugetul pe 2011-2012, cu o valoare totală de 4,9 miliarde de USD, aproape o treime provine din fonduri private sau fonduri guvernamentale oferite mai ales de state în care îşi au sediul cele mai mari concerne farmaceutice.
Influenţa asupra strategiilor şi scopurilor
Problema a fost identificată: "Există cheltuieli cu scop prestabilit, prin care donatorii pot influenţa în mod direct activitatea OMS", critică Thomas Gebauer, şeful organizaţiei caritabile "medico international" - membră a "Peoples Health Movement". Consecinţele pot fi cuantificate în pierderile suferite în procesele decizionale democratice. Potrivit observatorilor din cadrul Mişcării pentru Sănătatea Populaţiei, influenţa crescândă a "actorilor comerciali" a schimbat strategia şi scopurile OMS, după cum atestă, printre altele, fundaţia lui Bill Gates. Cu o donaţie de peste 220 de milioane de dolari, fundaţia a fost cel de-al doilea mare contributor, după Statele Unite ale Americii, în top intrând şi Marea Britanie. Fundaţia lui Gates este finanţată din active: "cea mai mare parte a celor 25 de miliarde de dolari pe care Gates i-a investit în ultimul deceniu în programe destinate sănătăţii provin din profitul unor faimoase companii din branşa farmaceutică, alimentară sau chimică, ale căror eforturi nu corespund idealurilor unei societăţi sănătoase", mai critică Gebauer.
Campanii de vaccinare scumpe
Gates face avere şi din apărarea copyright-ului. Fundaţia lui foloseşte doar medicamente şi vaccinuri patentate, în loc să încurajeze produsele generice, mult mai accesibile ca preţ. "În cazul în care Gates convinge OMS să folosească doar vaccinuri patentate, de pe urma încasărilor profită concernele şi acţionarii lor, printre care se numără şi Bill Gates însuşi", constată cei de la medico international. Perdanţii sunt din nou statele sudice, care nu îşi permit de multe ori campaniile costisitoare de vaccinare.
Cât de mare este influenţa industriei farmaceutice şi a fundaţiilor aferente s-a dovedit, o dată în plus, în anul 2009, în perioada aşa-numitei "gripe porcine". În iunie 2009, OMS a declanşat - la îndemnul comisiei permanente de vaccinare - alarma de pandemie cauzată de virusul H1N1. Printre membrii şi consilierii comisiei se numărau oameni de ştiinţă, care încheiaseră contracte cu diverşi producători de vaccinuri. Campania de vaccinare declanşată în urma avertizării OMS a adus profituri de miliarde pentru industria farmaceutică.
Pentru a transforma "o gripă absolut banală" într-o pandemie periculoasă, OMS a modificat criteriile de clasificare a pandemiilor, cu puţin timp înaintea primelor cazuri de H1N1, după cum se arată într-o analiză a Consiliului Europei. Şi tot înainte de declanşarea isteriei, guverne din întreaga lume încheiaseră contracte cu producătorii de vaccinuri, prin care garantau achiziţionarea în masă a produselor necesare pentru salvarea populaţiei.
Mai puţin control democratic
Situaţia se complică, dacă luăm în considerare înstrăinarea misiunii centrale a politicii publice în domeniul sănătăţii precum şi îngrădirea accesului la mijloacele de finanţare ale OMS, decise la finalul anilor 90. Au fost luate, atunci, decizii prin care statele membre au pierdut mare parte din puterea de decizie democratică, garantată în statutul organizaţiei. Dezvăluirile îi aparţin lui Alison Katz, care a lucrat 18 ani la sediul central al OMS din Geneva. "De exemplu, fondurile globale înfiinţate în scopul combaterii celor mai ucigătoare maladii din lumea a treia, SIDA, tuberculoză şi malarie, nu includ OMS, care teoretic este responsabilă de sănătatea populaţiei din zonă", explică Katz.
Fondurile susţin tratarea acestor maladii cu produse farmaceutice şi aparatură medicală, în loc să încerce prevenirea lor, mai critică fosta angajată a OMS. Motivul este clar: "măsurile de prevenire nu aduc profit investitorilor privaţi". Împreună cu alţi foşti angajaţi ai OMS, medici şi experţi în domeniul sănătăţii, Alison Katz a pus bazele "Iniţiativei pentru o Organizaţie Mondială a Sănătăţii Independentă", care demonstrează în mod frecvent în faţa sediului OMS de la Geneva.
Propuneri de reformă cosmetizate
Şi ţările mai sărace din cele 194 de state membre susţin necesitatea reformării OMS. În campaniile naţionale de prevenire şi în eforturile de construire a unor sisteme medicale viabile, aceste ţări depind de ajutorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Dar reformele se lasă aşteptate, după cum apreciază criticii actualei formule a OMS. Propunerile prezentate de noul director general al oraganizaţiei, Margaret Chan, sunt, potrivit analizelor Mişcării pentru Sănătatea Populaţiei, "pur cosmetice". Ele nu vor reduce "dependenţa problematică a OMS de creditorii privaţi şi nici de industria farmaceutică".
