După alegerile prezidenţiale, în Franţa a luat startul o nouă campanie: în două tururi, la 10 şi 17 iunie, vor avea loc alegeri pentru Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului. Forţele de stânga doresc să obţină o majoritate decisivă, pentru a putea desfăşura liber reforme, în timp ce forţele de dreapta fac totul pentru ca cei de stânga să nu poată beneficia de această libertate, notează cotidianul rus Kommersant.
Cei de stânga deţin deja mai multe poziţii importante: Francois Hollande a câştigat alegerile prezidenţiale şi a format guvernul. De asemenea, în Senat, camera superioară a parlamentului, socialiştii deţin majoritatea. Însă şi a patra poziţie, Adunarea Naţională, este la fel de importantă. Parlamentul francez înaintează şi adoptă proiecte de lege, însă fără el Hollande nu poate să desfăşoare reformele promise.
În afară de aceasta, Adunarea Naţională are dreptul să dizolve guvernul. Este adevărat că şi preşedintele poate dizolva Adunarea Naţională - o dată pe an - iar în istoria Franţei acest lucru s-a întâmplat de câteva ori: de două ori astfel a procedat Charles de Gaulle, de două ori Francois Mitterand şi o dată Jacques Chirac. Acum, deputaţii împreună cu preşedintele sunt schimbaţi o dată la cinci ani, pentru a reduce riscul confruntării. Parlamentul, ale cărui împuterniciri expiră, a fost ales împreună cu Sarkozy, astfel că majoritate deţin reprezentanţii Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP).
La cele 577 de locuri din Palatul Boubon aspiră 6.591 de candidaţi, circa 11 oameni în fiecare circumscripţie. Aceia care vor aduna în primul tur peste 12,5% din voturi, vor trece în al doilea, unde învingătorul este decis prin majoritate, explică ziarul rus.
Forţele de dreapta vor o coexistenţă a preşedintelui de stânga cu un parlament de dreapta, care să poată frâna planurile şefului statului. UMP a pierdut alegerile prezidenţiale, însă în al doilea tur diferenţa dintre candidaţi a fost minimă. Oamenii care nu au votat pentru niciunul dintre cei doi sunt mai degrabă de dreapta: cei de stânga au votat disciplinat pentru socialistul Hollande, explică ziarul rus.
Lidera „Frontului Naţional”, Marine Le Pen, care în primul tur al alegerilor prezidenţiale a întrunit 17,9% din voturi, le-a cerut adepţilor săi să nu voteze pentru nimeni în al doilea tur. Acum, ea ar dori să-şi dezvolte succesul şi să formeze un grup parlamentar. Din partea partidului său candidează 572 de candidaţi. Liderii UMP resping în continuare posibilitatea unei cooperări cu „Frontul Naţional”, însă face avansuri membrilor de rând ai acestuia. La rândul său, „Frontul Naţional” deschide braţele pentru membrii UMP, chiar dacă nu se aşteaptă ca foştii „sarkozyşti” să treacă de partea sa în „detaşamente şi divizii”.
Forţele de stânga nu au reuşit să adune pentru actualele alegeri coaliţia pe care o aveau în alegerile prezidenţiale. „Hollandiştii” nu au ajuns la un acord cu „Frontul de stânga” al lui Jean-Luc Melenchon şi cu verzii. Fără o majoritate socialistă în parlament, reformele vizate de Hollande riscă să fie blocate. Socialiştii au nevoie de cel puţin 289 de mandate. Ei îi sperie pe francezi cu o iminentă criză politică, ce s-ar suprapune peste cea economică şi socială.
Printre candidaţii socialişti sunt 24 de miniştri ai cabinetului în exerciţiu, inclusiv premierul Jean-Marc Ayrault. În urma alegerilor ei şi-ar putea confirma portofoliile guvernamentale prin împuterniciri parlamentare, dar ar putea pierde şi una, şi alta. Jean-Marc Ayrault i-a atenţionat pe colegii săi că miniştrii care vor pierde alegerile şi, prin urmare, rămaşi fără sprijinul alegătorilor, vor trebui să demisioneze. Astfel, o consecinţă indirectă a rezultatelor alegerilor pentru Adunarea Naţională o va constitui schimbarea guvernului, subliniază Kommersant.
Campania electorală a început cu împunsături reciproce. Cei de stânga îl atacă pe Sarkozy, ameninţând să-l aducă în faţa instanţei. Cei de dreapta le impută oponenţilor comportamentul amoral al lui Dominique Strauss-Kahn şi îl iau în derâdere pe noul ministru al justiţiei, Christiane Taubira, care vrea să suprime procesele împotriva minorilor, dar care deocamdată a devenit o „participantă” a unei evadări din închisoare. După un meci amical de baschet între deţinuţi şi gardieni, un georgian de 22 de ani, condamnat pentru furt, nu s-a mai întors după gratii, precizează cotidianul rus. „Frontul Naţional” a fost prejudiciat de o nouă declaraţie neinspirată a preşedintelui său onorific Jean-Marie Le Pen, care de data aceasta a criticat preponderenţa femeilor pe listele electorale.
În afară de principalele forţe politice, în luptă au intrat şi candidaţi independenţi, care nu doresc să renunţe atât de uşor la salariul de parlamentar de 7.100 de euro. Dintre aceştia se remarcă în mod evident Celine Bara, lesbiană, actriţă de filme pentru adulţi şi comunistă, care promite să lupte împotriva inechităţii sexuale, în numele partidului său „al ateilor şi libertinilor”.
Cei de stânga deţin deja mai multe poziţii importante: Francois Hollande a câştigat alegerile prezidenţiale şi a format guvernul. De asemenea, în Senat, camera superioară a parlamentului, socialiştii deţin majoritatea. Însă şi a patra poziţie, Adunarea Naţională, este la fel de importantă. Parlamentul francez înaintează şi adoptă proiecte de lege, însă fără el Hollande nu poate să desfăşoare reformele promise.
În afară de aceasta, Adunarea Naţională are dreptul să dizolve guvernul. Este adevărat că şi preşedintele poate dizolva Adunarea Naţională - o dată pe an - iar în istoria Franţei acest lucru s-a întâmplat de câteva ori: de două ori astfel a procedat Charles de Gaulle, de două ori Francois Mitterand şi o dată Jacques Chirac. Acum, deputaţii împreună cu preşedintele sunt schimbaţi o dată la cinci ani, pentru a reduce riscul confruntării. Parlamentul, ale cărui împuterniciri expiră, a fost ales împreună cu Sarkozy, astfel că majoritate deţin reprezentanţii Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP).
La cele 577 de locuri din Palatul Boubon aspiră 6.591 de candidaţi, circa 11 oameni în fiecare circumscripţie. Aceia care vor aduna în primul tur peste 12,5% din voturi, vor trece în al doilea, unde învingătorul este decis prin majoritate, explică ziarul rus.
Forţele de dreapta vor o coexistenţă a preşedintelui de stânga cu un parlament de dreapta, care să poată frâna planurile şefului statului. UMP a pierdut alegerile prezidenţiale, însă în al doilea tur diferenţa dintre candidaţi a fost minimă. Oamenii care nu au votat pentru niciunul dintre cei doi sunt mai degrabă de dreapta: cei de stânga au votat disciplinat pentru socialistul Hollande, explică ziarul rus.
Lidera „Frontului Naţional”, Marine Le Pen, care în primul tur al alegerilor prezidenţiale a întrunit 17,9% din voturi, le-a cerut adepţilor săi să nu voteze pentru nimeni în al doilea tur. Acum, ea ar dori să-şi dezvolte succesul şi să formeze un grup parlamentar. Din partea partidului său candidează 572 de candidaţi. Liderii UMP resping în continuare posibilitatea unei cooperări cu „Frontul Naţional”, însă face avansuri membrilor de rând ai acestuia. La rândul său, „Frontul Naţional” deschide braţele pentru membrii UMP, chiar dacă nu se aşteaptă ca foştii „sarkozyşti” să treacă de partea sa în „detaşamente şi divizii”.
Forţele de stânga nu au reuşit să adune pentru actualele alegeri coaliţia pe care o aveau în alegerile prezidenţiale. „Hollandiştii” nu au ajuns la un acord cu „Frontul de stânga” al lui Jean-Luc Melenchon şi cu verzii. Fără o majoritate socialistă în parlament, reformele vizate de Hollande riscă să fie blocate. Socialiştii au nevoie de cel puţin 289 de mandate. Ei îi sperie pe francezi cu o iminentă criză politică, ce s-ar suprapune peste cea economică şi socială.
Printre candidaţii socialişti sunt 24 de miniştri ai cabinetului în exerciţiu, inclusiv premierul Jean-Marc Ayrault. În urma alegerilor ei şi-ar putea confirma portofoliile guvernamentale prin împuterniciri parlamentare, dar ar putea pierde şi una, şi alta. Jean-Marc Ayrault i-a atenţionat pe colegii săi că miniştrii care vor pierde alegerile şi, prin urmare, rămaşi fără sprijinul alegătorilor, vor trebui să demisioneze. Astfel, o consecinţă indirectă a rezultatelor alegerilor pentru Adunarea Naţională o va constitui schimbarea guvernului, subliniază Kommersant.
Campania electorală a început cu împunsături reciproce. Cei de stânga îl atacă pe Sarkozy, ameninţând să-l aducă în faţa instanţei. Cei de dreapta le impută oponenţilor comportamentul amoral al lui Dominique Strauss-Kahn şi îl iau în derâdere pe noul ministru al justiţiei, Christiane Taubira, care vrea să suprime procesele împotriva minorilor, dar care deocamdată a devenit o „participantă” a unei evadări din închisoare. După un meci amical de baschet între deţinuţi şi gardieni, un georgian de 22 de ani, condamnat pentru furt, nu s-a mai întors după gratii, precizează cotidianul rus. „Frontul Naţional” a fost prejudiciat de o nouă declaraţie neinspirată a preşedintelui său onorific Jean-Marie Le Pen, care de data aceasta a criticat preponderenţa femeilor pe listele electorale.
În afară de principalele forţe politice, în luptă au intrat şi candidaţi independenţi, care nu doresc să renunţe atât de uşor la salariul de parlamentar de 7.100 de euro. Dintre aceştia se remarcă în mod evident Celine Bara, lesbiană, actriţă de filme pentru adulţi şi comunistă, care promite să lupte împotriva inechităţii sexuale, în numele partidului său „al ateilor şi libertinilor”.
