Berlinul, un oraş în ruine după cel de-al Doilea Război Mondial şi care apoi, timp de decenii, a fost "capitala" Războiului Rece, locul în care estul comunist se delimita geografic de vestul capitalist ascunzându-se după un zid, promite să renunţe definitiv la nuanţele terne ale trecutului şi să adopte paleta de culori vii ale unui oraş nou, pentru oameni şi nu pentru maşini, prin elaborarea şi implementarea primei legi pentru biciclişti din Germania, conform unui reportaj publicat de Huffington Post.
Legea pentru încurajarea circulaţiei pe bicicletă a fost luată deja de exemplu de alte oraşe germane la doar câteva luni după intrarea sa în vigoare. Astfel, de la Bamberg la Hamburg, via Munchen, mişcări cetăţeneşti şi chiar formaţiuni politice au organizat referendumuri asupra unor măsuri de încurajare a circulaţiei pe bicicletă care ar putea deveni legi, urmând exemplul capitalei. Astfel de legi care să restricţioneze circulaţia automobilelor şi să încurajeze folosirea bicicletelor au capacitatea de a transforma radical peisajul urban, reducând poluarea şi sporind calitatea vieţii în mediul citadin.
"Am dus o luptă împotriva hegemoniei (automobilelor n.r.) pe străzi", a susţinut Heinrich Strösenreuther, militant pentru cauza ciclistă şi unul dintre actorii principali ai acestei transformări a Berlinului. El militează de mai mulţi ani pentru un oraş deschis bicicliştilor şi consideră că a venit timpul să renunţăm la maşini în mediul urban.
"Circulaţia pe bicicletă trebuie să-şi intre în drepturi", susţine el, adăugând însă că acest lucru nu înseamnă interzicerea completă a circulaţiei auto în oraşe. Însă, faptul că "apar mai multe zone fără automobile în cartiere şi că putem vedea mai multă viaţă pe străzi, reprezintă un bun început. Berlinul are toate condiţiile să se impună drept capitala bicicletelor din Europa", subliniază el.
Printre prevederile care au făcut subiectul referendumurilor şi care formează baza legii pentru biciclişti se numără instalarea de semafoare sincronizate care să favorizeze trecerea cicliştilor, deschiderea de piste pentru circulaţie rapidă, cu lăţimea de 4 metri — un fel de "autostrăzi" pentru biciclişti (în primă fază este prevăzută amenajarea a 100 de kilometri de astfel de piste care să facă legătura între suburbii şi oraş), dar şi amenajarea unor piste cu lăţimea de 2 metri de-a lungul tuturor arterelor principale din oraş, precum şi amenajarea a 100.000 de noi spaţii pentru parcarea bicicletelor, în detrimentul locurilor de parcare pentru maşini.
Prima etapă a acestei "revoluţii cicliste" de la Berlin are un cost de 20 de milioane de euro. Problema nu este însă lipsa banilor, ci întârzierile birocratice în aplicarea noii legi, conform lui Strösenreuther.
Însă politicienii berlinezi nu au trecut la adoptarea unor astfel de măsuri din proprie iniţiativă, ci după un proces de lobby susţinut din partea organizaţiilor şi asociaţiilor pro-bicicletă. Politicienii nu au putut ignora o petiţie privind organizarea unui referendum pentru revizuirea politicilor de circulaţie din Berlin ce a adunat 100.000 de semnături. Autorii petiţiei au evidenţiat faptul că bicicliştii reprezintă aproximativ 15% dintre participanţii la trafic din Berlin şi cu toate acestea doar 3% din spaţiul stradal era amenajat pentru aceştia, prin comparaţie cu 60% pentru circulaţia auto.
Prin investirea a 200 de milioane de euro în următorii 4 ani pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclişti şi creşterea siguranţei în trafic pentru aceştia, autorităţile berlineze speră ca aproximativ 30% dintre locuitorii capitalei să renunţe la automobile în favoarea bicicletelor.
Un nou sondaj realizat de Ministerul federal al Mediului din Germania indică faptul că nu mai puţin de două treimi dintre posesorii de autovehicule ar prefera să meargă cu bicicleta sau chiar pe jos dacă aceste modalităţi de transport ar fi favorizate în mediul urban. "Oamenii sunt gata să renunţe la maşini, însă au nevoie de alternative bune. Mai puţine automobile, un transport public mai bun, piste de biciclete bune şi sigure — oamenii doresc aceste lucruri pentru că le îmbunătăţeşte viaţa şi protejează mediul", a declarat Barbara Hendricks, ministrul federal al mediului.
Nu încape nicio îndoială că mersul pe bicicletă este benefic pentru sănătate. Medicii danezi au demonstrat că oamenii care merg pe bicicletă cel puţin 3 ore pe săptămână au un risc de mortalitate cu 40% mai scăzut decât cei sedentari sau cei care se deplasează doar la volan. În plus, deloc de neglijat, calitatea aerului în mediul urban devine mai bună cu fiecare maşină care nu mai intră în trafic.
