Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola (foto), a prezentat luni Raportul de progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate - un raport extrem de dur în care a criticat autorităţile pentru toleranţa faţă de corupţie şi tărăgănarea reformelor.
Potrivit raportului, Moldova se confruntă în continuare cu fenomenul corupţiei, are probleme serioase în sectorul financiar „ceea ce prezintă un risc major pentru dezvoltarea economică stabilă, iar reformele stagnează”. (…) „Nu sunt progrese nici în domeniul finanţării mass-media şi transparenţei proprietăţii media. Multe entităţi sunt concentrate şi supuse interferenţelor politice”, a menţionat Pirkka Tapiola.
Diplomatul european a insistat asupra necesităţii combaterii corupţiei şi reformării justiţiei moldoveneşti: „Dezvoltarea politică şi economică a Republicii Moldova este împiedicată de corupţia sistemică şi cea la nivel înalt”, se arată în raportul citat. Autorităţilor de la Chişinău li se recomandă să intensifice lupta contra corupţiei şi să se concentreze pe procesul de prevenire. „În acest sens, este foarte important ca autorităţile să lucreze asupra reformării Procuraturii şi sectorului judiciar şi să asigure independenţa deplină a Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate.
Pirkka Tapiola: „Cum poţi să furi atât de mulţi bani dintr-o ţară atât de mică?”
Referindu-se la furtul a 10 miliarde de lei moldoveneşti din sistemul bancar al ţării, despre care scrie presa în ultima vreme, diplomatul european a precizat că Uniunea Europeană nu poate impune Guvernului de la Chişinău să-şi respecte angajamentele asumate, însă autorităţile moldovene vor trebui, oricum, să răspundă pentru faptele lor: „Cetăţenii sunt cei care îi vor taxa pe guvernanţi”, a precizat Pirkka Tapiola. „Mă tem că nu am un răspuns la întrebarea: „Cum este posibil să furi atât de mulţi bani de la o ţară atât de mică?”. Trebuie să se facă investigaţii profunde, iar vinovaţii să fie aduşi în faţa justiţiei şi să fie recuperaţi banii care mai pot fi recuperaţi”, a spus şeful Delegaţiei UE la Chişinău.
El a avertizat că dacă nu se vor face reforme palpabile, finanţările din partea UE vor „fi tăiate”, fără posibilitatea de a mai fi recuperate: „Ultima dată noi am tăiat 1,8 milioane de euro. Vreau să precizez că aceşti bani nu mai pot fi recuperaţi. UE vrea să ştie că banii acordaţi de contribuabilii europeni vor fi valorificaţi pentru modernizarea şi dezvoltarea ţării”.
Mai întâi reforme, apoi cerere de aderare la UE
Pirkka Tapiola a adăugat că datele prezentate în raport fac dovada faptului că Republica Moldova nu poate depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Înainte de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să-şi facă temele pentru acasă: „Acum Moldova trebuie să se concentreze asupra implementării Acordului de Asociere cu UE, semnat anul trecut. Există un Plan de acţiuni în acest sens”, a precizat diplomatul european. Potrivit lui, Republica Moldova va putea depune cererea de aderare după ce vor fi înfăptuite reformele şi numai atunci când vor funcţiona instituţiile democratice.
Diplomatul european le-a reamintit autorităţilor de la Chişinău şi faptul că în 2016 expiră mandatul preşedintelui ţării şi, ţinând cont experienţa anterioară, Moldova se poate pomeni din nou într-o situaţie de blocaj. Pentru prevenirea eventualelor blocaje, el a recomandat revizuirea Constituţiei în aşa fel încât alegerea viitorului şef al statului să aibă loc într-o manieră incluzivă, în acest sens urmând a fi consultată Comisia de la Veneţia.
Ratificarea Acordului de Asociere UE – Moldova de către Olanda este problematică
Furtul miliardelor din sistemul bancar al Republicii Moldova ar putea împiedica, săptămâna viitoare, ratificarea de către Olanda a Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE. Avertismentul a venit din partea deputatului olandez Hans ten Broeke, aflat în vizită la Chişinău: „Săptămâna viitoare, Parlamentul din Olanda urmează să pună la vot ratificarea Acordului de Asociere UE - Republica Moldova. Vor fi dezbateri dificile. Acest mare scandal pune în pericol procesul de ratificare a Acordului”, a declarat Hans ten Broeke. „Curăţaţi, curăţaţi mizeria din sectorul bancar. Faceţi o investigaţie independentă. Sunt o mulţime de lucruri care trebuie făcute, dacă aveţi ambiţia de a fi parte a unei societăţi transparente”, a subliniat Hans ten Broeke.
Există riscul ca moldovenii să asocieze corupţia şi proasta guvernare cu UE
Potrivit expertului din cadrul Institutului de Studii de Securitate al UE, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, UE va fi mult mai dură de acum încolo cu Guvernul de la Chişinău. „Cel mai grav lucru care se poate întâmpla este ca UE să nu mai sprijine Moldova, în condiţiile unei crize economice şi geopolitice de proporţii. Ar fi o catastrofă! UE nu bate cu băţul, ci pur şi simplu întoarce spatele unor parteneri care nu sunt credibili”, a declarat Nicu Popescu într-un interviu pentru Europa Liberă.
Potrivit expertului de la Paris, corupţia guvernamentală de la Chişinău pune în pericol integrarea europeană. Scăderea sprijinului pentru integrare europeană în rândul populaţiei Republicii Moldova „este o preocupare reală a UE pentru că există senzaţia în UE că în urma sprijinului practic necondiţionat şi foarte sistematic pe care l-a oferit guvernării de la Chişinău în ultimii cinci ani, eşecurile acestei guvernări, corupţia se asociază şi cu ideea de integrare europeană şi UE”, a conchis expertul european.
