"Nu mai există perspective pentru mine în Ungaria, plec în Germania, unde munca mea va fi recunoscută", afirmă Csaba Andok, un chirurg ungar în vârstă de aproximativ 50 de ani. În Ungaria, în 2010, 1.111 medici au solicitat un certificat de la autorităţile ungare pentru a lucra în străinătate, o creştere de 25 la sută în comparaţie cu 2009 , contrastând astfel cu o perioadă de stagnare de mai mulţi ani, potrivit secretariatului responsabil cu Sănătatea, din cadrul Ministerului Resurselor Naţionale (NEM). Această cifră nu este alarmantă în raport cu cei 30.000 de medici din ţară, dar este îngrijorătoare dacă este comparată cu cei 800 de studenţi care absolvesc facultatea de medicină în fiecare an. Cei care se hotărăsc să plece, de preferinţă în Marea Britanie, Suedia sau Germania, sunt în special tinerii, şi într-o măsură mai mică cei care au trăit deja în străinătate, cum este şi Csaba Andok. "Nemulţumirea este generală în rândul medicilor, în special din cauza degradării condiţiilor salariale", afirmă chirurgul. Medicii câştigă cel mai mult între 550 şi 740 de euro pe lună. "Activitatea se realizează cu un personal foarte redus, ceea ce face ca presiunea cotidiană să fie aproape intolerabilă", spune el.
Criza economică, care a afectat serios Ungaria în 2008, şi măsurile de austeritate bugetare care au urmat explică intensificarea acestui fenomen de exod, potrivit experţilor.
În România, ţară aflată în continuare în recesiune, tabloul general nu este deloc flatant, numărul celor care vor să plece în străinătate dublându-se practic, cu 2.779 de medici într-un an, potrivit cifrelor oficiale.
În Bulgaria, asistentele medicale continuă să plece în masă, într-un ritm de aproximativ 1.200 pe an. Numărul lor a scăzut la 31.961 în 2009, ultima cifră cunoscută, în condiţiile în care ţara nu numără decât aproape 28.000 de medici. Dar sistemul de sănătate al ţării celei mai sărace din Uniunea Europeană (UE) ar avea nevoie de cel puţin 60.000 de asistente pentru a putea funcţiona convenabil, avertizează Asociaţia angajaţilor medicali bulgari.
În Ungaria, exasperarea este atât de mare, încât medicii intenţionează să urmeze exemplul colegilor cehi: aproximativ 3.800 de medici din cei 20.000 din sectorul public ceh şi-au dat demisia la sfârşitul lunii decembrie, pentru a-şi susţine revendicările salariale. Guvernul a cedat în final, acordând creşteri salariale eşalonate până în 2013. Guvernul conservator ungar al lui Viktor Orban vrea să ia măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ale angajaţilor în sănătate. Dar conţinutul acestor măsuri rămâne vag şi, în aşteptarea lor, medicii pensionari sunt chemaţi să îşi reia activitatea, în special în zonele rurale.
În Bulgaria şi în România nu este prevăzută nicio măsură pentru "controlarea hemoragiei", comentează AFP. În schimb, Polonia a reuşit să reducă net exodul medicilor începând din 2005, reevaluându-le salariul şi investind în formare.
Pe lângă remuneraţie, medicii se decid să plece şi din cauza proastei funcţionări a sistemelor de sănătate din ţările lor. "În sistemul actual, de multe ori calitatea tratamentului nu este o prioritate", declară Ivo Kolts, doctor şi profesor la Universitatea Tartu, din estul Estoniei. "Spitalele estone preferă deseori să realizeze analize medicale inutile (...), deoarece statul plăteşte subvenţii pentru acest gen de intervenţii, indiferent dacă pacientul are nevoie sau nu de ele", subliniază el.
