Este una dintre concluziile Caravanei Jurnaliştilor care a vizitat câţiva dintre beneficiarii proiectelor comune finanţate din "bani europeni". Susţinerea cercetării ştiinţifice de înaltă clasă şi a aplicaţiilor din domeniul medical, alimentar şi chimic sau al prelevării în timp real al probelor şi substanţelor, în laboratoare şi centre dotate ultramodern a fost un alt aspect care i-a surprins şi impresionat pe jurnaliştii din cele trei ţări, aflaţi într-o caravană de documentare pe proiecte transfrontaliere realizate.
"Graniţe comune. Soluţii comune"
"În perioada 16-20 octombrie 2017, a fost organizată “Caravana Jurnaliştilor” (la care a participat şi redactorul nostru) un traseu parcurs în 6 zile prin cele trei state participante la Program, care a inceput la Chişinău, Rep.Moldova, şi a continuat prin România şi Ucraina. Jurnaliştii au avut ocazia să viziteze 13 din cele 140 de proiecte finanţate de Programul România-Ucraina-Republica Moldova, să cunoască rezultatele acestora, pentru ca ulterior să poată împărtăşi publicului larg oportunităţile oferite de cooperarea transfrontalieră", după cum a subliniat coordonatorul de informare, publicitate şi selecţie în cadrul Secretariatului Tehnic Comun al POC România — Ucraina — Republica Moldova 2007—2013, Adriana Nicula.
Chiar din prima zi a periplului transfrontier, jurnaliştii au vizitat sediul noului centru ultradotat, al Autorităţii Vamale, din capitala Rep.Moldova, Chişinău, odată cu finalizarea proiectului Improvement IMPEFO, în valoare totală de peste 3 milioane de euro. În acelaşi timp au putut urca şi la bordul unuia dintre cele două laboratoare mobile (celălalt era "în teren", în punctul de trecere de la Galaţi-Giurgiuleşti) achiziţionate pentru prelevarea în timp real, în punctele de fontieră, a probelor necesare depistării falsurilor şi produselor contrafăcute. S-a avut în vedere, de la început, că cele două categorii principale de mărfuri importate în Republica Moldova şi România sunt produsele minerale şi cele alimentare sau băuturile. Prin realizarea proiectului s-a îmbunătăţit în mod semnificativ condiţiile pentru comerţul şi tranzitul acestor produse. Totodată, s-a promovat şi gestionarea eficientă a frontierelor prin modernizarea punctelor comune de trecere a frontierei dintre România şi Republica Moldova şi permite o cooperare strânsă între autorităţile de frontieră din cele două ţări, pentru a asigura un nivel mai ridicat de transparenţă, fiabilitatea informaţiilor şi respectarea reglementărilor vamale în domeniul tranzitului produselor vizate.
Cercetarea medicală atrage finanţări externe consistente
Un parteneriat deja existent între Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, Universitatea de Medicină „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău şi Universitatea Medicală Na?ională din Odesa a condus la realizarea proiectului transfrontalier “Reţeaua Est-Europeană de Excelenţă pentru Cercetare şi Dezvoltare în domeniul Bolilor Cronice – CHRONEX-RD” care să conducă la dezvoltarea economică a regiunii transfrontaliere România-Moldova-Ucraina prin:
- integrarea şi consolidarea capacităţilor regionale academice într-o reţea de excelenţă pentru managementul bolilor cronice;
- eliminarea decalajului între cunoştinţe şi practică în managementul bolilor cronice prin consolidarea capacităţii centrate pe integrare multidisciplinară şi multicentrică în domeniul cercetării şi dezvoltării, educaţiei şi practicii medicale.
În valoare totală de 1,58 milioane euro proiectul a permis, totodată, crearea CUSIM - Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală a cadrelor medicale şi a studenţilor la medicină, la Chişinău, unde au ajuns şi medici gălăţeni. La Iaşi, un alt proiect transfrontalier finanţat cu peste 30 de milioane de lei a condus la realizarea Centrului avansat de cercetare-dezvoltare în medicina experimentală - CEMEX.
Energia "verde", creşterea bovinelor, animalele fără adăpost, apele uzate sau inundaţiile au generat proiecte de milioane
Consiliul Judeţean Vaslui, din România şi Comitetul Executiv al Consiliului Local Ismail, din Ucraina, mai exact unităţi din subordinea acestora, Spitalul judeţean de urgenţă din Vaslui şi Centrul social de îngrijiri din Ismail, au fost beneficiare în proiectul „Energy - Cross Border Asset”, în valoare de peste 770 000 euro, prin care au fost instalate panouri "solare" (fotovoltaice) pentru reducerea consumului de energie. Peste 600 de mii de euro a primit finanţare şi proiectul „Centrul de sprijin transfrontalier pentru dezvoltarea asistată a zootehniei” dezvoltat la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu, cunoscut fiind că principala activitate în domeniul agricol care a înregistrat rezultate semnificative în zonă este creşterea animalelor şi, în special, a bovinelor. O valoare asemănătoare a finanţării europene l-a avut şi proiectul „Protecţia frontierelor împotriva ameninţărilor generate de animalele fără adăpost”, al cărui beneficiar a fost Departamentul de Servicii Comunale din cadrul Consiliului Local Cernăuţi, din Ucraina. Tot municipalitatea din Cernăuţi a fost principala beneficiară a proiectului „Îmbunătăţirea situaţiei ecologice a bazinelor Prut şi Nistru prin îmbunătăţirea sistemelor de tratare a apelor uzate în Cernăuţi şi Drochia”, în valoare de peste 1,1 milioane euro. Cu cele peste nouă milioane de euro finanţare atrasă, proiectul "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate — East Avert" este unul dintre cele mai mari proiecte transfrontaliere vizitate. Beneficiarii sunt Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Administraţia Bazinală a Apelor Prut, Administraţia Bazinală a Apelor Siret, Institutul Naţional de Hidrologie şi Managementul Apelor, dar şi Agenţia Apele Moldovei din Republica Moldova, Departamentul Resurselor de Apă din Bazinul Prut-Nistru din Ucraina şi Centrul Regional de Hidrometeorologie din Cernăuţi — Ucraina. Prin East Avert, autorităţile române au finanţat, printre altele, lucrările de punere în siguranţă a deversorului barajului Stânca-Costeşti, afectat de viiturile puternice de pe Prut din 2008.
