Uite că a trecut şi ziua de 1 Decembrie, ocazie la care preşedintele Băsescu a fost iar huiduit, întâmpinat la sosire şi condus la plecare de nemulţumirile scandate de cei prezenţi la parada de Ziua României. Că o fi fost trist ori ba, numai el o şti; oricum, parcă nu mai zâmbeşte chiar atât de mult în ultima vreme, asta putând însemna chiar că i s-o fi făcut şi lui lehamite să tot fie înjurat de oamenii pe care i-a păcălit să-l voteze sau de cei care s-au văzut neputincioşi la referendumul ăla pentru suspendare. N-a catadicsit nici măcar să dea mâna cu primul ministru sau cu foştii preşedinţi ai României, prezenţi şi ei la paradă. Cum naiba să nu fie trist, când ăia de pe la Bruxelles îi tot freacă ridichea de câte ori îl prind p-acolo, ăia de pe la FMI nu se lasă nici ei mai prejos, acasă are o echipă guvernamentală ostilă lui şi planurilor lui, oamenii ale căror destine ar trebui să le conducă îl înjură şi îl huiduie cum scoate nasul p-afară, aşa că numai de o viaţă plină de fericire n-are parte. Eu unul mă şi mir de unde atâta înverşunare în omuleţul ăsta, un altul poate că renunţa de mult să se mai bată cu morile de vânt, mai ales într-o ţară ca a noastră, unde oricum ai da-o, oricum ai încerca să mai dregi busuiocul, să reînvii industria şi agricultura făcute praf de atâţia şi atâţia duşmani, nu prea ai mari şanse de reuşită. Adevărul e că nu numai el, Băsescu, n-are nici o şansă de a se mai putea face iubit de pământeni, cred că oricare alt om ar avea cutezanţa asta de a prelua frâiele conducerii României n-ar prea mai avea ce face. Chestia e că aşa după cum spunea unul din analiştii politici pe la televizor, demolarea industriei şi agriculturii româneşti a fost gândită poate de unii din afara ţării, de unii care au avut tot interesul ca noi să devenim o piaţă de desfacere, numai că aici vreu să-l întreb eu pe analistul ăla, oare nu avem şi noi partea noastră de vină, oare distrugerile astea nu s-au făcut sub ochii noştri, oare de ce nu s-a opus nimeni, nici muncitorii, nici sindicatele nici nimeni? Dar ce vorbesc eu de sindicate, doar am văzut cu toţii sindicalişti ajunşi miniştri şi picând de acolo ca ultimii infractori, am văzut cu toţii ce averi au strâns şi liderii ăştia din sindicate. Păi şi la noi, pe plan local, după ce s-au făcut nu ştiu câte disponibilizări, acu' s-au apucat viitorii candidaţi la alegerile din 9 decembrie să facă mare caz că trebuie oprite disponibilizările, că trebuie oprită demolarea Combinatului şi vânzarea lui la fier vechi. Asta doar aşa, de ochii lumii, să nu zică nimeni că nu au şi ei o platformă electorală. Ei, uite că până şi dumnealor, cei care ne promit până la alegeri tot felul de stratageme de ieşire din sărăcie, până şi ei au nişte figuri de oameni trişti, cred că au realizat deja că nu-i mai crede nimeni.
