Doamnee!!! ce-mi place că ţara în care trăiesc eu şi cunoscuţii mei, cu copiii lor cu tot, e un mare şantier. Că aşa spunea mai deunăzi madam Udrea, lăudându-se că ea şi cu şeful sau şefii ei (dacă o mai avea vreunul până la Băse) au făcut din România un mare şantier. Phuii!!! Auzi dragă românule, cică peste tot sunt autostrăzi în construcţie, săli de sport (sau de spor-la-porc), pe nu ştiu unde cică s-a inventat şi o chestie care face din virusul aviar sau ăla porcin sau din orice fel de gripă, germeni de economie nouă, chestie cu care vom fi innoculaţi toţi, doar ca să ne fie BINE! Sau, tâmpindu-ne, să ieşim în stradă strigând ”ne e bine, vrem tot aşa sau mai rău!”. Păi de-asta au construit părinţii şi bunicii noştri ţărişoara asta, ca să vină o frunză verde sau blondă (ca să nu mă exprim mai urât că mă aude CNA-ul şi-n scris) care să ne spună că ea şi cu gaşca ei au făcut din România un mare şantier? Păi, măi tanti Nuţi, eu parcă am mai scris asta, dar cu riscul să mă repet, am să-ţi aduc aminte că tunelele alea pe sub munţi, canalul ăla către Marea Neagră, s-au făcut poate într-un timp mult mai scurt şi cu mult mai multe sacrificii din partea poporului român, decât acum, când face pretenu' Boc un kilogram de şosea pe care cum îl termină îi şi taie o panglică sau pamblică, strigând în toate zările ce mare ... aţi realizat voi, ăştia, portocaliii. Dar lăsându-vă la o parte pe voi ăştia portocaliii, în afară de faptul că în semn de protest pe masa mea de Crăciun nu va fi nimic portocaliu, stau şi eu ca ”niznaiu” şi, uitându-mă cel puţin prin Galaţiul ăsta unde nevestele îşi apără soţii senatori în faţa pensionarilor, nu văd vreun şantier nici măcar de leac. Dacă nu cumva numiţi şantiere locurile unde s-au surpat străzile făcute tot de voi pe banii noştri (bineînţeles, că doar nu p-ai voştri), şi pe care acum încercaţi să le cârpiţi cu bani puţini, eventual cu ce vă mai scapă printre degetele alea pline de bijuterii (şi alea tot din banii noştri, că doar nu dintr-ai voştri). Şi vă mai miraţi că prin Bucureşti, ca de altfel mai pe tot cuprinsul ţării, săpând la juma' de metru, dai de scheletele strămoşilor, sau de vreun cimitir îngropat de comunişti, vă mai miraţi că la fundul unei gropi în care a căzut un buldozer care trecea ”întâmplător” pe acea stradă, daţi de urmele oamenilor care trăiau pe vremea lui Ştefan cel Mare! Nu vă mai miraţi, gândiţi-vă doar că pământul, da, da, ţărâna asta prin care vă murdăriţi cizmele de cauciuc încălţate doar pentru o zi pentru inaugurarea unui kil de stradă, NU Và MAI SUPORTÃ!!! Şi că s-au cam întors strămoşii prin mormintele lor. România nu-i şantierul vostru, NEMERNICILOR!
