Marţi dimineaţă, la prima oră, în timp ce făceam „revista presei”, un lucru mi-a atras atenţia în mos deosebit: ştirea conform căreia unul din trei români trăieşte în sărăcie. Materialul Eurostat, preluat de toată media - nu doar din România, ci din toată Europa, fiind vorba de cifre ale Biroul European de Statistică - mi-a atras atenţia deoarece mie, personal, cifra mi se părea nereală. Nereală în sensul că mi se părea a fi prea mică. Aşa că am trecut de titluri şi am început să aprofundez conţinutul primului material pe această temă care mi-a căzut în mână. M-am lămurit repede: ascunsă strategic în a doua frază a materialului era precizarea că cifrele Eurostat sunt din 2008, atunci când s-a realizat un studiu ce va sta la baza discuţiilor pentru conferinţa din 16-17 decembrie de închidere a Anului European pentru Combaterea Sărăciei şi Excluziunii Sociale 2010. Atunci mi-am amintit că despre cifrele Eurostat am mai scris şi anul trecut, pe vremea asta, când ne pregăteam să intrăm în anul pe care UE îl dedica măsurilor de combatere a sărăciei. Deci în 2008 unul din trei români o ducea mai greu decât era normal pentru o ţară europeană. Datele au fost culese în vara lui 2008, când la noi nu bătea nici măcar briza crizei. Între timp a trecut taifunul şi cred că situaţia românilor a deveni gri, la toate nivelurile.
Sunt convinsă că la ora actuală prăpastia sărăciei s-a adâncit şi UE ar fi şocată să vadă câţi români trăiesc acum în sărăcie. Sau... nu prea şocată, pentru că între timp a trecut criza prin toată Europa şi, din câte îmi dau seama, ceea ce s-a întâmplat în România s-a manifestat - în anumite limite - şi la case mai mari. S-a cam ales praful de Anului European pentru Combaterea Sărăciei, pentru că, privind în urmă, la anul care stă să se încheie, nu sesizez să se fi făcut mare lucru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale europenilor. Iar treaba cu excluziunea... Păi să ne amintim de Franţa şi măsurile lui Sarkozy de expulzare a românilor de etnie romă. Şi asta se întâmpla în Anului European pentru Combaterea Sărăciei şi Excluziunii Sociale!
Am fost săraci, am rămas săraci... şi mai mult de-atât. În România, dată fiind structura aparte a populaţiei, aş zice că sărăcia se manifestă acum şi în rândul unor pături sociale care altădată erau vârfurile: profesori, cadre medicale, cercetători... Cu alte cuvinte, am distrus şi premisa unui viitor mai bun, pentru că s-a dus naibii şi intelectualitatea, s-a dus educaţia copiilor noştri, ba chiar s-a dus pe apa Sâmbetei şi noţiunea de viitor, atât timp cât nu ne mai permitem nici să aducem pe lume copii. Asta în timp ce vecinii bulgari iau măsuri pentru creşterea natalităţii. Dar ce ne interesează pe noi ce fac alţii? Noi trăim într-o altă lume, cu o mână de conducători picaţi din Lună... Fugiţi, fraţilor, în lume, dacă aveţi unde, că e voie de la El Presidente! Nu vedeţi cât am evoluat? Ceauşescu nu ne lăsa să plecăm iar Băsescu ne îndeamnă s-o facem. Trăiască România! Trăiască democraţia! Trăiască... cine-o putea...
Sunt convinsă că la ora actuală prăpastia sărăciei s-a adâncit şi UE ar fi şocată să vadă câţi români trăiesc acum în sărăcie. Sau... nu prea şocată, pentru că între timp a trecut criza prin toată Europa şi, din câte îmi dau seama, ceea ce s-a întâmplat în România s-a manifestat - în anumite limite - şi la case mai mari. S-a cam ales praful de Anului European pentru Combaterea Sărăciei, pentru că, privind în urmă, la anul care stă să se încheie, nu sesizez să se fi făcut mare lucru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale europenilor. Iar treaba cu excluziunea... Păi să ne amintim de Franţa şi măsurile lui Sarkozy de expulzare a românilor de etnie romă. Şi asta se întâmpla în Anului European pentru Combaterea Sărăciei şi Excluziunii Sociale!
Am fost săraci, am rămas săraci... şi mai mult de-atât. În România, dată fiind structura aparte a populaţiei, aş zice că sărăcia se manifestă acum şi în rândul unor pături sociale care altădată erau vârfurile: profesori, cadre medicale, cercetători... Cu alte cuvinte, am distrus şi premisa unui viitor mai bun, pentru că s-a dus naibii şi intelectualitatea, s-a dus educaţia copiilor noştri, ba chiar s-a dus pe apa Sâmbetei şi noţiunea de viitor, atât timp cât nu ne mai permitem nici să aducem pe lume copii. Asta în timp ce vecinii bulgari iau măsuri pentru creşterea natalităţii. Dar ce ne interesează pe noi ce fac alţii? Noi trăim într-o altă lume, cu o mână de conducători picaţi din Lună... Fugiţi, fraţilor, în lume, dacă aveţi unde, că e voie de la El Presidente! Nu vedeţi cât am evoluat? Ceauşescu nu ne lăsa să plecăm iar Băsescu ne îndeamnă s-o facem. Trăiască România! Trăiască democraţia! Trăiască... cine-o putea...
