De ce nu s-ar cutremura oare pământul ăsta când vede atâta răutate peste tot? Tot încearcă sărmanul să scape de noi, de specia asta care nu a avut grijă de el nici cât negru sub unghie sau nici măcar cât rudele noastre, maimuţele, care măcar au participat la răspândirea seminţelor fructelor mâncate, inconştient (sau poate nu, cine ştie?) reîmpădurind poate an de an cât nu a împădurit omul secole de-a rândul. Se tot întreabă unii şi alţii de ce ne vitregeşte natura, de ce avem din ce în ce mai multe calamităţi naturale, de ce mor atâţia şi atâţia oameni nevinovaţi. Alţii, mai prăpăstioşi, au venit cu tot felul de explicaţii fantasmagorice, spunându-ne că aşa au prezis maiaşii sfârşitul lumii din 2012 care deja a început să dea semne că vine, vine călcând totul în picioare. Dar acum, când ”rasa galbenă” aşa cum o numeau în prezicerile lor alţii, acum când aceştia trec prin nenorocirile prin care trec, de ce nu mai spun că lumea va fi cucerită de această rasă? Aaa, nu prea le-au ieşit prezicerile, mai ales că mai tot Orientul fierbe, lumea arabă e într-o revoltă continuă, în estul Asiei mor oamenii cu miile, aşa că nu ne rămâne decât să ne cutremurăm cu toţii nu în faţa fariseilor care nu încetează să ne sperie cu predicţiile lor, ci în faţa măreţiei, în faţa furiei naturii dezlănţuite, a măreţiei ei. Numai că dezastrele petrecute în Japonia sau în Noua Zeelandă sau în Filipine ne-au demonstrat că, oricât de pregătiţi ne-am crede noi, sau oricât de pregătiţi ne asigură conducătorii noştri că suntem, nu suntem altceva decât nişte furnici luate de apele ploii. Da, dezastrele sunt departe de noi, nu ne-au lovit încă, dar tare aş vrea să ştiu şi eu ce s-a făcut oare pentru consolidarea blocurilor însemnate (odinioară) cu bulina roşie, bulină care pe multe dintre blocuri abia dacă se mai vede, dacă nu cumva a fost acoperită de aşa-zisele grafitti, adică mânzgălelile unor copii needucaţi sau a unor tineri scăpaţi de sub control de părinţi. Ce se mai aude oare de adăposturile antiatomice, nu de alta, dar am văzut cu toţii că o centrală nucleară nu poate rezista în faţa forţei stihiilor naturii şi că atunci când dezastrul se întâmplă, cei responsabili dau din colţ în colţ, spunând că vor face tot posibilul pentru a ajuta sinistraţii, iradiaţii şi chiar şi pe cei nenăscuţi încă şi care mai mult ca sigur se vor naşte malformaţi. Nu e destul, domnilor, să promiteţi, nu e destul să ne minţiţi că sunt asigurate rezerve de apă şi hrană, pentru că noi ştim că ne minţiţi, am văzut asta şi la cutremure şi la inundaţii. De ce nu avem şi noi românii programe de training pentru a preveni panica în caz de sinistru, de ce, de ce, de ce? Pentru că lumea se cutremură, nu şi voi.
