”Plătesc la asigurări şi când ajung la spital tot trebuie să dau bani. Ce fac cei de la Sănătate cu banii noştri?”. Auzim asta sau am spus-o fiecare dintre noi măcar o dată în viaţă. Singura problemă e că în general ar trebui să ne întrebăm ce fac cei de la Finanţe cu banii noştri, că acolo se adună grosul. Şi în situaţia în care chiar de strângi bani de la oameni pentru Sănătate, ei ajung în cu totul alte locuri şi e normal să fii furios că plăteşti ceva şi nu ştii ce vei primi în schimb. De ani de zile se tergiversează stabilirea pachetului minim bazal de asigurări. Măcar am şti că strict pentru banii plătiţi la Sănătate ai dreptul la 3 radiografii şi 8 pastile gratuit, dar să le ai şi pe ălea. Acum totul e în funcţie de noroc iar majoritatea, cei care au strâns, oneros sau nu, un ban grămadă, iau calea spitalelor din afara ţării fără să mai stea de două ori pe gânduri. Trist este că nu doar pacienţii cu dare de mână fac asta, ci şi doctorii buni ori asistenţii calificaţi. Acum aud că şi medicii de familie, înfuriaţi că li s-a mai luat câte ceva, au de gând să facă acelaşi lucru. Autorităţile sunt optimiste, părerea lor variind de la ”lasă, că nu pleacă ei” la ”pleacă ei, aducem doctori din Moldova sau din Africa”. Că nici asta nu merge şi că diferă modalităţile de pregătire dar şi oferta de medici străini dispuşi să lucreze în condiţiile româneşti, asta e greu de luat în calcul. S-a spus odată, chiar de la cel mai înalt nivel, că avem medici prost pregătiţi. Dacă e aşa, atunci de ce îi caută în draci ţări mai spălate din vest şi le fac oferte care puţin spus rivalizează cu ale noastre? Evident că s-a revenit asupra declaraţiei, dar palma dată nemeritat de cei care habar nu au ce înseamnă România de pe stradă şi din spitalele de stat încă mai doare pe obrazul multor medici, mulţi foarte buni, care au ajuns să nu mai găsească răspuns la întrebarea ”De ce mai stau eu aici?”. Şi e atât de uşor să pui medicii la stâlpul infamiei, să spui că toţi fac şi dreg, decât să recunoşti tristul fapt că tu, ca stat, nu le oferi aproape nimic din ceea ce ar avea nevoie să îşi facă meseria. Când plăteşti un tânăr medic cu cel puţin 6 ani de facultate în spate cât un muncitor calificat cu 8 clase, ba poate şi mai puţin, în schimb ai bani să cumperi tot felul de vaccinuri care nu se dau şi se strică prin frigidere, cum e cazul cu cel împotriva cancerului de col, nu cred că îşi mai au loc comentariile. Zeci de firme de la noi şi mai ales din afară se îmbogăţesc pe afaceri făcute pe sănătatea românilor dar bani pentru asigurarea unui minim necesar nu găseşte nimeni. Şi atunci e clar pentru cine e Sănătatea o afacere proastă şi pentru cine nu e.
