Protestul antiguvernamental care s-a întins în toată ţara de câteva zile este lipsit de o reacţie clară exact din partea celor contestaţi. Cel puţin în primele două zile de protest părea că România este condusă doar de jandarmi, deoarece nicio altă autoritate a statului nu a catadicsit să îşi asume un puct de vedere sau responsabilitatea celor întâmplate. Abia după ce huliganii, plătiţi sau nu, au devastat centrul Capitalei, politicienii care, teoretic, sunt la putere şi ar fi trebuit să facă ceva au prefeat mai degrabă să minimalizeze totul, reducând nemulţumirea a mii de oameni din stradă şi a milioanelor din case la un simplu scandal provocat de huligani. Ba mai mult: prima luare de poziţie a celui ce vorbeşte în numele unuia dintre partidele de guvernământ a catalogat drept „nevrotici” protestatarii care, până atunci, manifestaseră paşnic în piaţă.
Indiferent de grupurile reduse care sunt puse pe distrus, grupuri care ar trebui identificate şi puse să plătească, nemulţumirea este mai mult decât evidentă în cadrul populaţiei din întreaga ţară. Poate că nu toţi ies în stradă sau poate că nu toţi fac diferenţa între o măsură bună şi una rea şi când omul este supărat tinde să creadă că absolute totul e negru şi îi este mai greu să perceapă şi nuanţele de gri. Dar, cred eu, atâta vreme cât eşti la guvernare, trebuie măcar să mimezi un oarecare dialog cu populaţia, chiar dacă nu eşti în stare să percepi ce îi nemulţumeşte pe oameni. Mai ales că printre cei care protestează - şi aici nu mă refer la cei puţini care sparg geamuri, ci la cea care chiar manifestă paşnic - sunt destui care i-au votat pe cei aflaţi la guvernare. Măcar acestora cred că li se datora o explicaţie, o încercare de dialog. În schimb, toţi au primit eticheta de „nevrotici”. Era poate ultimul lucru la care se aşteptau cei care încă mai credeau că guvernanţilor le pasă măcar atât cât să mimize o reacţie normală.
Şi asta nu a fost, se pare, singura etichetare primită de protestatari de la politicienii puterii. Unii zic că s-au folosit apelative mult mai dure la adresa celor care contestă puterea. Dar, cum pe aceştia nu i-am auzit cu urechile mele, pe când pe portavocea PDL-ului am auzit-o clar, mă rezum la comentariul legat de partea cu „nevroticii”. Dar acum lucrurile sunt clare. Dacă nu eşti de acord cu ce face puterea, eşti fie nebun, fie infractor şi ajungi în dubă. Asta aşa, ca să ne lămurim ce e cu democraţia asta originală.