Prea multe evenimente par a se derula, aparent fără legătură unele cu altele, mult prea repede, într-o perioadă mică de timp. Unii încă se luptă cu natura sau, mai degrabă cu efectele a ceea ce alţi oameni au făcut asupra ei, alţii mor sub îmbrăţişarea de foc a soarelui, în timp ce unii se luptă între ei, pentru putere, prin intermediul aşa-ziselor „organe ale statului”.
Lupta cu natura care a distrus zeci de vieţi si sute de case poate nu ar fi avut loc dacă nu s-ar fi tăiat pădurile de pe versanţi şi nu s-ar fi scormonit balastierele chiar în dreptul podurilor. Dar, din păcate, deşi asta nu s-a descoperit azi sau ieri, nu se ia niciun fel de măsură pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple în alte locuri. De obicei se dă vina pe natură şi se recurge la saci de nisip, fragil baraj în calea viiturilor, şi la ajutoarele date, după ce nenorocirea a trecut. Dar adevărata problemă nu se rezolvă. Câteva ştiri stinghere nu pot înlocui aplicarea legilor de mediu, lucru pe care nu îl prea face nimeni. Nu de alta, dar pădurile şi balastierele au creat de-a lungul vremii adevăraţi monarhi ai lumii afacerilor care au şi cotizat, probabil, serios la bugetele de campanie ale diverşilor stăpâni vremelnici ai acestei ţări. Aşa că şi în alte zone din ţară unde pădurile au fost tăiate în bătaie de joc urgia apelor poate cădea oricând.
Se mai moare în ţara asta, acum, şi din cauza soarelui. Mai exact, din pricina căldurii. Prea multe apartamente ori case nu au climatizare iar proprietarii lor de abia plătesc întreţinerea. Evident că atunci când e caniculă casele devin cuptoare în care căldura pune la grea încercare mai ales inimile celor bolnavi. Alţii plătesc tribut mortal căldurii pentru că îşi riscă viaţa ieşind în stradă chiar atunci când vipia arde mai tare. Mulţi o fac deoarece sunt singuri, bătrâni, de abia se ajung cu banii şi îşi riscă sănătatea ca să plece spre pieţele unde speră să găsească ceva mai ieftin. Alţii, mai puţini, uită de vârstă şi boli şi muncesc chiar la vârste înaintate, iar căldura nu le poate sta în cale. În schimb, îi poate ucide.
Dacă nenorocirea viiturilor ar putea fi măcar limitată de împăduriri şi de un mai sever regim al celor ce exploateză pădurile, de blestemul căldurii se scapă cu bani, şi asta e greu de făcut. Printre atâtea nenorociri parcă nici nu mai băgăm în seamă veşnicile ştiri fierbinţi politice. Până la urmă, e greu de găsit măcar vreun lucru bun, făcut dezinteresat de vreun politician care este „de meserie” politician.