Nu poţi fi un preşedinte de ţară cu pretenţii de a rămâne în istoria şi în memoria poporului tău fără a face ceva remarcabil, ceva ieşit din comun, chiar dacă e ceva rău. Uite, de exemplu, la noi: cine mai vorbeşte în zilele astea despre preşedintele Emil Constantinescu? Vă spun eu: nimeni! Păi, în afară de afacerile alea ”Ţigareta” nu s-a remarcat cu nimic, a trecut prin istoria românilor ca un fâs liniştit. Nu se poate spune acelaşi lucru despre Nicolae Ceauşescu, despre el s-a vorbit toţi aceşti ani de după revoluţie şi se va mai vorbi, cred eu, cel puţin până când noi, cei care am trăit pe vremea lui vom fi oale şi ulcele. Uite, până şi Ion Iliescu a rămas în memoria românilor, cât rău şi cât bine a făcut asta o ştim fiecare, dar pe vremea lui s-au petrecut ”mineriadele” şi alea nu pot fi uitate prea uşor. Cât despre actualul preşedinte, Traian Băsescu, ce să mai vorbim, va rămâne şi acesta în memoria românilor, ba ca preşedintele care pălmuia copii, ba ca ”ăla de nu putea fi dat jos de pe scaunul prezidenţial” sau cine mai ştie cum şi-l vor aminti românii peste ani şi ani. Dar chestia asta nu-i valabilă numai pe la noi, aşa că până şi preşedintele Putin al ruşilor, după ce a arătat lumii ce mare sportiv este el, după demonstraţii de judo şi ce alte sporturi mai stăpâneşte dumnealui, s-a gândit să rămână şi el întipărit în memoria ruşilor, printr-o faptă demnă de un mare conducător rus. Şi-o fi adus aminte că prin 1968 ruşii au invadat Cehoslovacia pentru a-l linişti pe Dubcek cu ”Primăvara de la Praga”, sau poate şi-a adus aminte că Republica Crimeea a aparţinut cândva Rusiei sau poate doar pentru că aşa a avut el chef, uite că a trimis niscaiva trupe şi a alipit Crimeea Rusiei. Gândindu-mă mai deunăzi la vorba aia din bătrâni că ”pofta vine mâncând”, nici nu m-ar mira să aud că ruşii au mai intrat şi prin Moldova, şi prin Ucraina, ba nu m-ar mira nici să-l aud pe Vladimir Putin că vrea să întregească Uniunea Sovietică. Păi, noi ne tot batem de muscă de zeci de ani să ne unim cu fraţii din Moldova, numai că din câte observ eu, doar vreo 30% din ei ar vrea aşa ceva, vreo 47% vor unirea cu ruşii iar restul sunt cei nehotărâţi, cei care aşteaptă să vadă din ce parte se arată porcul mai gras. Ucrainienii, la rândul lor, după ce l-au dat jos pe Ianukovici, iaca s-au răzgândit şi vor şi ei cu ruşii. Aşa că, Vladimir Putin nici n-ar trebui să se chinuie prea mult în direcţia asta şi nici nu are de ce să se teamă de reacţia Uniunii Europene atât timp cât stă cu mâna pe robinetul de la gazele europenilor. Cum-necum, ceva cam scârţâie, să vedem cu ce veşti ne vine în seara asta preşedintele Traian Băsescu de pe la Summitul privind Securitatea Nucleară de la Haga.
