Autorităţile judeţului s-au străduit ca pe parcursul lunii lui Gustar urbea noastră să devină capitala culturală a regiunii. Aşa că marea majoritate a gălăţenilor s-a putut bucura, după gustul fiecăruia, de film, fanfare, folclor străin, acum urmând cel românesc. Până şi municipalitatea a reuşit – după ce Adormirea Maicii Domnului a devenit sărbătoare naţională oficială - să se îndure să nu mai facă urbea de rahat, ca fiind unicul port ce nu serba cum se cuvine Ziua Marinei. Nu mai amintesc de faptul că în unele culturi Fecioara Maria este asociată cu cea care aduce prosperitatea, de unde nu are a ne mira sărăcirea continuă a comunităţii care ignora sărbătoarea. Până la urmă e bună şi trezirea în ceasul al doisprezecelea, căci înflorirea urbei vecine nu are de ce să ne înverzească feţele de invidie, ci ne poate stimula, să nu mai dormim în şoşoni, pe noi înşine, şi poate să nu mai fugărim investitorii cerându-le şpagă fiindcă vor să aducă bani în comunitatea noastră. Deci, gălăţenii s-au putut bucura pe faleză de festivităţile dedicate Zilei Marinei, iar cei care au preferat folclorul românesc au mers la Păpădie.
Oficialităţile au putut zâmbi vesele, strângând mâinile concitadinilor, dacă s-au străduit niţeluş. Fiindcă trebuie să recunoaştem: dacă facem un simplu experiment, şi cerem gălăţenilor să aleagă între participarea la mitingul unui partid, la un protest în care să îşi strige nemulţumirea, şi la un spectacol cu intrare liberă, unde credeţi că s-ar aduna cei mai mulţi? Desigur, la spectacolul gratuit, mai ales acum, pe fondul scăderii salariilor şi a pierderii locurilor de muncă.
Aşa că seara unui festival poate fi contorizată de un organizator inteligent în câteva mii de voturi.
Între timp, în spatele petrecerilor urbane cu oficialităţi zâmbitoare, flori şi strângeri de mâini, se ascut săbiile de prin urbea noastră, căci bat vânturi aprige siberiene pentru viitorul politic al unora. Politrucii se organizează hotărâţi, căci vor să mai prindă o ciosvârtă bunicică de ros şi în mandatul ce va veni. Drept pentru care, „strategii” dezvoltă planuri de bătaie pe toate flancurile. USL-aşii, aşa cum s-au adunat, văd cu nemulţumire că unii dintre ei musai vor rămâne pe de lături. Toderică mustăceşte bucuros în vila crem-portocaliu-cărămizie, aşteptând venirea toamnei pentru a-şi recolta candiaţii. Iar Durbacă îi anunţă pe faţă pe USL-aşi că va merge cu inamicii dacă nu este pus candidat la fotoliul de primar al urbei.
Oricum, USL se îmbată cu apă rece privind victoria certă a candidaţilor lor, oricare ar fi aceştia. Chiar crede cineva că glumiţele de la programele de ştiri specializate în „şoc şi groază” vor convinge gălăţenii că personajul care le face este capabil să şi gestioneze judeţul, dată fiind reputaţia de ins vindicativ?!
Cei rămaşi cumva pe de lături fac ce pot. Iar municipalitatea contractează credite pentru străzi, de parcă nu ar fi auzit de fonduri europene. Problema e că banii ăia trebuie justificaţi până la fiecare leuţ, iar pe cei ai gălăţenilor pot să îi facă praf, pierduţi prin puşculiţa de partid, apoi arată gloatelor puşculiţa golită, dând din umeri.
Cert e că după ce se vor termina petrecerile, unii vor înşfăca banii publici, întorcând o parte spre partid, iar gălăţenii vor plăti, căci după scrutin aleşii vor invoca absenţa fondurilor la buget, aşa că vor majora taxele şi impozitele gălăţenilor, pentru a acoperi creditele, şi banii cheltuiţi de finanţatorii partidelor.
