Dacă ar fi să mă iau după urările preşedintelui Băsescu de Anul Nou, dacă ar fi să-l cred că anul 2013 se anunţă a fi un an liniştit, că toată lumea se va pupa în stânga şi în dreapta prin Parlamentul României, aş zice şi eu că poate păşim cu dreptul în noul an. Numai că mai apare şi pesimistul ăla de prim-ministru, domnul Ponta, care ne spune că salariile rămân la fel ca anul trecut, tichetele de masă rămân şi ele la fel, măsuri de austeritate nu vor mai fi (zice el) dar cele care vor fi luate de guvernul condus de dumnealui vor putea fi încadrate în măsuri de disciplină financiară, gazele şi carburanţii se vor scumpi dar nu foarte mult (poate pentru cine are destul), taxele auto se reintroduc, aşa că taaare nu văd paşi cu dreptul. Unde mai pui că arborând zâmbetul ăla moştenit probabil de la bătrânii pesedişti, ne mai asigură că nici nu se teme de proteste sociale, nu se mai teme că va ieşi poporul în stradă şi că la el nu ţin chestiile astea cu oamenii care protestează prin faţa guvernului. Frumos, nu? În timpul ăsta, preşedintele se tot ţine de schiat pe la Predeal, deh, ca orice sportiv, că după sărbătorile de iarnă trebuie să mai dea jos din grăsimile adunate în urma atâtor petreceri. Eu unul, parcă simt în aer aşa... un iz de „calmul dinaintea furtunii”, aşa că deocamdată stau pe ambele picioare şi nu fac nici un pas nici înainte, nici înapoi, nu de alta, fac şi eu ce face toată lumea, aştept să treacă toate sărbătorile din luna asta, să se apuce de treabă parlamentarii noştri, aşa înghesuiţi cum or fi săracii prin Parlament, şi să vedem ce ne aştern în calea vieţii. Până şi preoţii noştri s-au grăbit cumva anul ăsta şi cu mersul prin casele oamenilor cu Boboteaza, începând chiar de pe data de 2 ianuarie prin unele parohii, au sfinţit aghiazma parcă mai devreme cu o zi ca să aibă oamenii timp să-şi umple sticlele, sau poate sperând să scape de înghesuiala din fiecare an de Bobotează, ceea ce nu s-ar întâmpla pe la noi nici dacă s-ar da aghiazmă tot timpul anului - nu de alta, dar aşa-i românul, n-aţi văzut că până şi la cinematograful unde rulau filmele lui Sergiu Nicolaescu gratuit s-au călcat în picioare şi au stat până dimineaţa cu ochii holbaţi, şi nu pentru că ar fi cinstit memoria marelui actor şi regizor, ci doar pentru că era rost de moacă, mai ales că la tv mai pe toate posturile rulau aceleaşi filme. Dar aşa-i la noi, aşa o să fie şi anul ăsta şi la mulţi ani, pentru că asta ne este firea. Apropo de asta, protestez şi eu pe această cale împotriva celor care în lipsă de alte subiecte de scandal s-au apucat să scotocească prin trecutul omului după eventuali moştenitori, după bârfe şi alte mizerii, în loc să lase mortul să se ducă liniştit în drumul lui. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
