2011 are ceva veşti bune pentru bugetari. E drept, nu pentru toţi, ci tot pentru „băieţii deştepţi”, adică ştabii ăia inutili oploşiţi prin funcţii de conducere dintre cele mai diverse pe la tot soiul de companii şi firme de stat. De stat degeaba, dacă e să ne luăm după cât produc respectivele companii şi cât de eficiente sunt din punct de vedere economic. Concret, inşii care se fâţâie prin fotoliile de directori ai firmelor cu pricina vor primi din nou - pesemne pentru bună purtare faţă de partid, că pentru performanţă nu prea poate fi vorba - nişte „mici” indemnizaţii de conducere de „doar” 20.000 - 28.000 de lei în fiecare lună, că vorba ceea, doar sunt ditamai directorii şi nu se cade să trăiască la fel ca un pârlit de angajat din sectorul privat, fie ăla şi director.
Şi uite-aşa mai face onor-guvernul păstorit de mister Boc încă o pomană din bani publici şmecherilor care au ştiut când şi ce dos portocaliu să pupe cu osârdie. Fiindcă asta pare să fie singura calitate a majorităţii directorilor şi directoraşilor care diriguiesc sume astronomice din sfera energeticii, a transporturilor, comunicaţiilor, serviciilor comunale, a gazelor, carburanţilor, termoficării ori chiar a vânturării gunoiului. Şi ce mai contează că multe dintre aceste companii de stat, faimoasele foste regii care şi-au schimbat numele de multe ori, dar năravurile niciodată, au datorii de multe milioane de euro, înregistrează pierderi cincinale în şir, dar au tupeul să zică oricui e destul de fraier să asculte că vezi, dragă Doamne, fac „performanţă managerială”. Evident, aceşti directori fac un soi de performanţă managerială, dar o fac strict pentru buzunarul şi interesele proprii, nu pentru compania pe care o conduc ori pentru statul care i-a înscăunat acolo.
Şi-atunci, mai putem să-i credem pe alde Boc şi Băsescu atunci când zic plini de patos că partea cea mai rea a crizei a trecut, că România începe să se relanseze economic, că în curând o vom duce mai bine şi că vom fi mai bogaţi decât nemţii ori chinezii peste doar câţiva ani? Aiurea! Chestia cu „să trăiţi bine” se va aplica la fel ca şi până acum. Adică „ei” vor trăi chiar mai bine ca până acum, iar „noi”, ăştia mulţi şi fraieri pentru că am rămas încă în România, vom trăi la fel, dacă nu cumva chiar mai rău decât până acum.
Şi ce e mai tragic e că şi sistemul privat pare să se fi molipsit de apucăturile „băieţilor deştepţi” de la stat, aşa că auzim tot mai des cazuri în care patronii „uită” să-şi plătească salariaţii câte 3-4-5-6-7 luni, auzim de firme care declară falimentul doar pentru a scăpa de datorii şi a lua de la capăt „mai uscate şi mai curate”, cazuri de salariaţi care îşi iau zilele de „bine” ce o duc.
Mai poate spune cineva că nu e criză, aşa cum declamă conducătorii noştri? Fireşte că e criză. Tragic e că tot mai adâncă devine şi criza bunului simţ.
