Pe fondul isteriei create în jurul imigraţiei româneşti de la începutul acestui an, un aspect important a fost uitat: graniţele sunt deschise în ambele sensuri, notează The Guardian.
În contextul în care tabloidele britanice au avut un acces de furie împotriva iminentei 'invazii româneşti', potenţialii intruşi se pregătesc la rândul lor de o invazie: la 1 ianuarie 2014 luna de miere a României ca nou stat membru UE a ajuns la final şi, în conformitate cu legislaţia UE, ţara a fost obligată să deschidă piaţa terenurilor pentru investitorii străini.
Pentru România, o ţară cu aproape cinci milioane de fermieri (reprezentând un sfert din populaţie), a fost un motiv serios de îngrijorare. Sectorul fermier românesc suferă, de mult timp, de pe urma politicilor de piaţă liberă impuse de către Uniunea Europeană şi statul român. Alungaţi de pe piaţă de către giganţii în investiţii agricole, care obţin cea mai mare parte a subvenţiilor oferite de Politica Agricolă Comună, micii fermierii se confruntă cu o alegere dificilă: să vândă şi să se mute în Occident în căutare de lucru sau să reziste şi să înfrunte o viaţă unde sărăcia din mediul rural se accentuează.
Însă, această situaţie, scrie The Guardian, nu este cu adevărat una nouă. În ultimul deceniu, aproape un milion de hectare de teren din România au fost cumpărate de către companiile străine, exploatând lacunele juridice lăsate deschise de către stat. În cadrul tranziţiei României de la comunism la o economie modernă, neoliberală, plecarea ţăranilor de pe pământuri a fost tratată de către guvern ca un lucru inevitabil, un impediment pe drumul către o economie prosperă, occidentală. În cele din urmă, a insistat guvernul, totul se va nivela: vârstnicii vor muri, iar tinerii voi pleca. Aceasta, explică Achim Irimescu, fostul secretar de stat pentru agricultură, este 'soluţia naturală' la problema populaţiei rurale din România, potrivit The Guardian.
Nu este vorba însă de o politică socială, ci de mecanică a pieţei, de includerea României într-o economie globală, orientată doar spre acumularea de bogăţie şi facilitată de politică. Ţăranii sunt un obstacol, deoarece nu produc multă bogăţie, însă deţin împreună o resursă extrem de valoroasă pentru o mulţime de investitori, reunind terenurile şi ceea ce se află sub acestea. Antipatia faţă de ţărani este, prin urmare, motivată doar de faptul că aceştia stau în calea câtorva oameni care fac o mulţime de bani, argumentează The Guardian.
Între timp, populaţia rurală a României este în creştere. În fiecare an, peste 100.000 de persoane se mută înapoi la ţară de la oraş, unde preţurile sunt în creştere, însă locurile de muncă sunt puţine şi prost plătite. La fermă, susţine Dumitru Sandu, expert în imigraţie la Universitatea din Bucureşti, 'oamenii pot, cel puţin, să se hrănească. Însă majoritatea acestora nu rezistă mult. Tinerii pleacă spre Occident cu contracte de muncă temporare şi aduc bani acasă pentru a-şi sprijini familiile'.
Nu este o coincidenţă, argumentează The Guardian, că data de 1 ianuarie 2014 a fost o sabie cu două tăişuri, marcând atât deschiderea frontierelor occidentale pentru imigranţii români, cât şi a celor româneşti pentru investitorii din Vest - un schimb fundamental pentru aderarea România la UE.
Cu toate acestea, notează publicaţia britanică, nu putem da toată vina pe Bruxelles. Aceleaşi ţări care se opun cel mai mult imigraţiei sunt de multe ori cei mai înfocaţi susţinători ai pieţei libere care a creat această situaţie şi, totodată, aceleaşi ţări care profită de deschiderea spre vecinii lor din Europa de Est.
Între timp, Bucureştiul ştie exact ce face. Polonia şi Ungaria se confruntă cu aceeaşi situaţie, însă ambele ţări au implementat legi care, într-o anumită măsură, cresc siguranţa proprietarilor de terenuri. Deşi motivele din spatele acestor legi ar putea fi populiste şi naţionaliste, rezultatele se opun politicii hegemonice a UE şi constituie o măsură de protecţie a populaţiei rurale din aceste ţări. Guvernul român, comentează The Guardian, nu are niciun astfel de plan; în România, politica terenurilor o urmează strict pe cea a UE - o politică care îi poate face pe puternicii României foarte bogaţi foarte rapid, conchide publicaţia britanică.
