Taxarea inversă la cereale şi plante tehnice se va aplica începând cu data de 1 iunie pentru o perioadă de aproape doi ani, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice a anunţat în vara lui 2010 că a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul ţării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie. După refuzul Comisiei, România a transmis forului european, în luna decembrie a anului trecut, o scrisoare în care restrânge sfera produselor pentru care solicită derogare de la regimul normal de taxare la cereale şi plante tehnice, respectiv porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiţă, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr. Solicitarea se referea la o derogare pe doi ani de la principiul aplicării TVA în comerţul cu cereale. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Lazăr, a declarat în ianuarie că România a făcut acest demers la CE nu numai pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, ci şi ca răspuns la solicitările repetate venite din partea mediului de afaceri. Ca răspuns, Direcţia Generală de Taxare şi Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europene (DG Taxud) a aprobat, la jumătatea lunii ianuarie, solicitarea României privind taxarea inversă la cereale, măsură care a fost avizată la începutul lunii mai şi de către Consiliul UE.
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă se arată că, potrivit angajamentelor asumate de România în contextul procedurilor aferente obţinerii autorizării pentru aplicarea acestei măsuri, taxarea inversă pentru livrarea bunurilor din categoria cerealelor şi a plantelor tehnice se aplică pe o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a acesteia, mai exact până la data de 31 martie 2013 inclusiv.
Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerţul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplăţii TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.
"Producătorul vinde unei firme ce se dovedeşte a fi de tip fantomă, aceasta vinde mai departe, cu factură, către o altă societate comercială, de bună-credinţă, care, ulterior, exportă aceste produse şi solicită rambursarea TVA pe care statul nu a încasat-o pe lanţul comercial, din cauză că firma de tip fantomă nu a plătit la rândul ei această taxă. Prin introducerea taxării inverse între agenţii economici, se va aplica TVA la finalul lanţului comercial", spunea Dan Lazăr. Potrivit acestuia, firmele "fantomă" sunt înfiinţate şi funcţionează în perioada campaniilor agricole şi dispar în momentul în care ar trebui să depună declaraţiile fiscale şi să plătească obligaţiile la bugetul de stat, printre care şi TVA. Caracteristicile generale ale acestor firme sunt că majoritatea au asociaţi sau acţionari străini rezidenţi în state non-europene şi nu au patrimoniu, astfel că prejudiciul produs statului prin neplata TVA şi a celorlalte taxe nu poate fi recuperat.
