În ciuda eforturilor depuse de liderii UE la summitul de săptămâna trecută, moneda unică europeană nu se simte prea bine. Acest lucru i-a determinat pe analişti să proiecteze scenarii de dezastru. "Continuăm să vedem tensiuni în zona euro", a declarat John McCarthy, director general pentru tranzacţii valutare la ING Groep în New York. El a arătat că diviziunile duc la deprecierea euro, care era deja pe un trend descendent.
Căderea într-o criză economică severă la nivel global similară Marii Depresiuni din anii '30 este o posibilitate foarte reală, însă istoria, progresul civilizaţiei şi predispoziţia mult mai redusă la radicalizare politică în statele dezvoltate fac puţin probabil un nou război mondial, scria FT la sfârşitul lunii noiembrie. "Se strică treaba din nou? Adică se strică rău - mare depresiune, război mondial? Genul de eveniment cataclismic despre care generaţia mea a învăţat să creadă că îşi are locul doar în cărţile de istorie", se întreabă editorialistul Financial Times Gideon Rachman.
Situaţia din Europa prevesteşte rău, îngrijorare împărtăşită de ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. "Dacă euro explodează, Europa va exploda. Este garanţia păcii pe un continent care a trecut prin războaie teribile", a afirmat recent Sarkozy, iar oficialul polonez a spus luni seara la Berlin: "Ne aflăm pe marginea prăpastiei".
Politicienii europeni au apelat de multe ori la perspectiva războiului ca la o sperietoare, pentru a promova proiectul european, însă astfel de ameninţări pot fi cu greu luate în serios în Europa de Vest de o generaţie pentru care pacea şi prosperitatea reprezintă normalitatea şi totul a mers spre mai bine în utlimele decenii. Mai mult, globalizarea din ultimii 30 de ani a dus speranţele la pace, prosperitate şi un nivel de trai rezonabil dincolo de rezervaţia privilegiată din Vest, iar lumea pare acum un loc cu atât mai sigur şi mai omogen - clasele de mijloc care se ridică încet-încet în Asia şi în Europa de Est îmbrăţişească confortul şi principiile capitalismului. Pacea globală, care în timpul Războiului Rece părea dependentă de ameninţarea armelor nucleare, pare acum garantată de comerţ şi consumerism. Însă evenimentele care au urmat prăbuşirii Lehman Brothers au demonstrat că lucrurile nu merg neapărat spre mai bine.
Riscul unei grave crize economice în Europa este sever. Falimente în lanţ în rândul statelor din zona euro şi destrămarea uniunii monetare au devenit în ultimele luni perspective reale, care ameninţă să declanşeze o variantă modernă a Marii Depresiuni - prăbuşirea băncilor, panică în rândul populaţiei, recesiuni puternice şi şomaj în masă. Uniunea Europeană ca întreg este cea mai mare economie a lumii. Căderea acestei economii în haos ar avea în mod inevitabil ramificaţii globale, ar bloca fluxurile comerciale şi ar clătina sistemul financiar global. Cea mai importrantă lecţie a anilor '30 este că o depresiune globală slăbeşte democraţiile şi facilitează ridicarea la putere a forţelor politice radicale. Astfel îşi fac apariţia posibile conflicte internaţionale.
O versiune modernă a Marii Depresiuni ar presupune ridicarea la putere a unei noi generaţii de politicieni naţionalişti în Europa, pe fondul haosului economic şi destrămării Uniunii Europene. Situaţia ar deveni tot mai tensionată şi în afara Europei, odată cu instalarea crizei economice globale. Balanţa puterii s-ar înclina şi mai repede - pe de o parte, China în ascensiune puternică, iar de cealaltă parte America în plin declin. De ambele părţi ale Pacificului, o criză economică ar servi interesele şi ar spori influenţa forţelor naţionaliste şi protecţioniste.
