Strategia Dunării este un proiect frumos, dar nu trebuie să rămână pe hârtie, pentru ca România să evite pe cât posibil fenomenele meteo extreme, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, Ion Sandu, director general Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). „Când vorbim despre fenomenele extreme din ultimii zece ani din România, cronologic vorbind începem cu anul 2006, când în luna mai s-au acumulat peste 60 de litri/mp. Pe data de 8 mai s-a rupt digul de Rast şi foarte multe sate au fost afectate. Problema care se pune este ce facem ca aceste fenomene să nu se mai repete. Strategia Dunării este frumoasă, dar trebuie să nu rămână pe hârtie. Trebuie să ne gândim foarte serios în contextul schimbărilor climatice la această problemă. Ce facem cu digurile: le construim când se rup sau facem stăvilare fără să le dinamităm? (...) Statistic, ştim cantităţile de precipitaţii şi locurile unde se produc drame. Prima propunere este să se facă o analiză foarte serioasă a solului şi a capacităţii acestuia de absorbţie a precipitaţiilor. Cât ne vom mai plânge în România că vine viscolul? Fără perdele de protecţie nu putem scăpa de impactul mare pe care îl vor avea fenomenele extreme în România”, a afirmat Sandu.
Strategia Dunării, proiectul politic european de amploare lansat de România împreună cu Austria, a fost adoptată de Consiliul European în 24 iunie 2011, ca strategie macro-regională a Uniunii Europene (UE).
Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).
Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).
Uniunea Europeană a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în politica de coeziune 2007-2013.
