Creşterea preţurilor la alimente şi carburanţi are deja efecte severe în unele ţări şi se numără printre factorii din spatele protestelor masive împotriva puterii politice din Egipt şi Tunisia. "Pe măsură ce tensiunile dintre ţări cresc, am putea vedea protecţionism comercial şi financiar. Iar pe măsură ce tensiunile din interiorul ţărilor devin tot mai încordate, ne-am putea confrunta cu instabilitate socială şi politică, chiar cu războaie interne", avertizează şeful FMI. El a identificat două "dezechilibre periculoase" care ar putea conduce la următoarea criză globală. Primul dintre acestea este relansarea economică neuniformă de la o ţară la alta: economiile emergente cresc mult mai abrupt decât cele dezvoltate şi s-ar putea supraîncălzi. Cel de-al doilea factor este reprezentat de tensiunile sociale din unele ţări, cauzate de şomajul ridicat şi de diferenţele tot mai mari de venituri între caste. În următorul deceniu, 400 milioane de tineri se vor alătura forţei globale de muncă, creând o provocare grea pentru guverne, a adăugat Strauss-Kahn. "Ne confruntăm cu posibilitatea unei generaţii pierdute de tineri, care ar putea fi condamnaţi să sufere toată viaţa din cauza şomajului şi condiţiilor sociale. Crearea de locuri de muncă trebuie să fie o prioritate nu numai în ţările dezvoltate, ci şi în cele sărace", a afirmat şeful FMI.
Strauss-Kahn a vorbit şi despre dezechilibrele comerciale care au contribuit la declanşarea crizei economice mondiale. "Tiparul anterior crizei al dezechilibrelor globale reapare. Creşterea din economiile cu deficite externe mari, precum Statele Unite, este în continuare alimentată în principal de cererea internă. În acelaşi timp, creşterea din economiile cu excedente comerciale ridicate, precum China şi Germania, este încă generată de exporturi", a arătat el.
Directorul FMI a spus că instituţia de la Washington estimează o creştere economică de 2,5% pentru economiile avansate în acest an, trasă în jos de şomaj şi datoriile ridicate ale populaţiei, care afectează cererea internă. Pe de altă parte, pieţele emergente vor creşte cu 6,5%, iar economiile în dezvoltare din Asia, practic întregul continent cu excepţia Japoniei, se vor extinde cu 8,5%. Strauss-Kahn a adăugat că "diferenţele globale de creştere" fac presiuni asupra relansării economice şi în alte moduri, respectiv majorarea rapidă a preţurilor energiei, care reflectă cererea tot mai mare din ţările emergente. "Şi preţurile alimentelor cresc, cu efecte devastatoare asupra ţărilor sărace, deşi aici principalul motiv îl reprezintă şocurile de ofertă. Combinate, aceste creşteri de preţuri încep să se facă simţite în inflaţie", a avertizat oficialul. Naţiunile Unite au anunţat în luna ianuarie că preţurile la alimente au atins în decembrie noi maxime record, depăşind nivelurile din 2008, an marcat de revolte în ţări precum Egipt, Camerun sau Haiti.
Strauss-Kahn a mai declarat că ajustarea ratelor de schimb valutar are un rol important de jucat în soluţionarea dezechilibrelor economice globale, iar guvernele ar trebui să reziste impulsului de a lua astfel de măsuri. "Dacă o ţară de abţine de la astfel de ajustări, măsurile de acest gen vor deveni mai greu de luat şi mai scumpe pentru alte state", a afirmat el.
Guvernul chinez se îndreaptă într-o direcţie bună cu eforturile de a creşte cererea internă, notează Strauss-Kahn. Statele Unite şi multe state occidentale fac presiuni asupra Beijingului pentru a determina autorităţiel chineze să permită o apreciere mai rapidă a yuanului pe pieţele valutare. China, în schimb, încearcă să menţină yuanul cât mai jos pentru a ajuta exporturile.
