Principalele modificări sunt cele legate de formula de calcul a ratei dobânzii variabile şi de comisioane
În contractele de credit cu dobândă variabilă, dobânda va fi raportată la un indice de referinţă variabil (ROBOR, EURIBOR, LIBOR, rata dobânzii de referinţă a BNR funcţie de monedă creditului) şi o marjă fixă a băncii care nu va putea fi majorată pe toată durata derulării contractului, putând fi însă redusă. Creditorul nu are voie să schimbe tipul de dobândă (din variabilă în fixă sau invers) şi nici să majoreze rata dobânzii.
Creditorul trebuie să elimine din contract comisioanele care nu sunt permise de OUG 50/2010 (cum este comisionul de risc). Creditorul nu are voie să adauge alte comisioane în afară de cele prevăzute de Ordonanţă. Conform OUG 50/2010, se pot percepe numai următoarele comisioane: comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent (nu ambele simultan), comision de rambursare anticipată de maxim 1% şi numai la credite cu dobândă fixă, comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor, costuri aferente asigurărilor dacă e cazul, penalităţi. Comisionul de analiză dosar se poate percepe numai după semnarea contractului de credit, nu şi în situaţia în care creditul nu a fost acordat.
Modificările din actul adiţional nu pot cuprinde majorări ale costului total al creditului. Creditorul nu are voie să redenumeasca comisioanele pe care legea îi cere să le elimine. Actul adiţional nu trebuie să cuprindă alte modificări decât cele cerute de OUG 50/2010, în cazul în care creditorul vrea să facă şi alte modificări ale contractului, trebuie să le prezinte într-un act adiţional separat. În cazul în care creditorul include şi alte modificări decât cele impuse prin OUG 50/2010, acesta risca o amendă contravenţionala cuprinsă între 20.000 lei – 100.000 lei.
Cât timp au la dispoziţie clienţii
Modificările impuse prin Ordonanţa se aplică indiferent dacă semnaţi sau nu actul adiţional.
Orice alte modificări ale clauzelor contractuale referitoare la costuri şi care nu sunt impuse prin OUG 50/2010 ar trebui cuprinse într-un act adiţional separat, care trebuie transmis consumatorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicare şi pentru care aveţi la dispoziţie 15 zile pentru a hotărî dacă acceptaţi aceste modificări.
Prin urmare, mergeţi la banca sau la instituţia financiară nebancară pentru a vi se înainta actul adiţional întocmit de creditor ca urmare a modificărilor impuse prin OUG 50/2010. În cazul în care nu puteţi să vă deplasaţi, luaţi legătura cu creditorul, solicitaţi în scris, prin scrisoare cu confirmare de primire, să vă transmită actul adiţional. Luaţi acasă actul şi studiaţi-l, nu semnaţi pe loc.
În cazul în care consideraţi că actul adiţional transmis de creditor ca urmare a apariţiei OUG 50/2010 nu respectă prevederile acesteia ori cuprind o interpretare abuzivă a acesteia, vă veţi adresa fie creditorului, pentru o soluţionare pe cale amiabilă, fie Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, fie instanţei de judecată. Actul normativ nu prevede în mod expres un termen pentru astfel de situaţii, însă este recomandabil să faceţi aceste demersuri cât mai repede deoarece creditorul poate percepe abuziv anumite costuri.
Cum vă daţi seama dacă actul adiţional respectă prevederile OUG 50/2010
Aveţi nevoie de o copie a OUG 50/2010, contractul original şi eventuale acte adiţionale pe care le-aţi acceptat anterior şi noul act adiţional propus de creditor.
Identificaţi tipul de dobândă (fixă sau variabilă) iniţial şi verificaţi să nu fie modificat. Creditorul nu are dreptul să modifice dobânda din fixa în variabilă sau invers. Stabiliţi comisioanele pe care le aveaţi înainte de 21.06.2010 şi verificaţi să rămână numai cele acceptate de OUG 50/2010. Citiţi toate celelalte prevederi din adiţional şi verificaţi dacă prezenţa lor e justificată de OUG 50/2010.
Ce formă trebuie să aibă un act adiţional valabil
Trebuie să fie complet şi personalizat, să cuprindă toate datele creditorului, ale împrumutatului şi datele contractului pe care îl modifică. Toate rubricile cu valorile privind costurile creditului trebuie să fie completate. Trebuie să aibă număr de înregistrare de ieşire cu data în care v-a fost înmânat şi să fie act original, care să fie ştampilat şi semnat de emitent pe fiecare pagină.
Ce variante aveţi privind acceptarea sau refuzul actului adiţional
- Dacă nu semnaţi şi nu contestaţi în scris, prevederile actului adiţional intra în vigoare prin acceptare tacita. Prevederile care nu respecta OUG 50/2010 rămân nule de drept, dar riscaţi să fie aplicate în continuare de creditor. Le puteţi contesta ulterior, în interiorul termenului de prescripţie.
- Dacă aţi contestat în scris actul adiţional, creditorul este oricum obligat să implementeze modificările cerute de OUG 50/2010 în favoarea dumneavoastră.
Cum înştiinţez creditorul de faptul că refuz actul adiţional?
Depuneţi la banca sau la instituţia financiară nebancară o notificare privind neacceptarea condiţiilor din actul adiţional. Scrieţi refuzul în două exemplare, luaţi număr de înregistrare pe copie. Dacă nu puteţi să vă prezentaţi la creditor, trimiteţi o scrisoare cu confirmare de primire.
Nu semnaţi actul adiţional, nu faceţi menţiuni, corecţii, tăieturi pe actul adiţional. Aveţi nevoie de un exemplar al actului, în formă legală emisă de creditor pentru viitoarele demersuri în instanţă.
Ce cuprinde o notificare de refuz a actului adiţional
În primul rând datele dumneavoastră personale, complete (nume, adresa, CNP). Datele de identificare ale contractul de credit pe care îl aveţi cu creditorul. Date de identificare ale actului adiţional pe care îl contestaţi. Contestarea poate fi făcută global (refuzaţi întreg actul) sau parţial (refuzaţi sau acceptaţi fiecare din clauzele din act). Nu e nevoie de formulări juridice şi de motivare legală a refuzului, ci doar de precizări clare privind punctele pe care nu le acceptaţi.
Ce se întâmplă dacă refuzaţi actul adiţional
Creditorul nu poate să declare scadent creditul pentru neacceptarea unei modificări la contract. Dacă un angajat al creditorului va presează să semnaţi cu ameninţarea scadentarii creditului, comite un abuz.
Care sunt etapele de rezolvare a unui diferend cu creditorul
Puteţi recurge la următoarele metode:
1. Încercarea de a rezolva pe cale amiabilă neconcordanţele. Toate notificarile se fac în scris şi se iau numere de înregistrare sau confirmări de primire. Creditorul are la dispoziţie maxim 30 de zile pentru a răspunde. După 30 de zile, dacă nu aţi primit un răspuns, puteţi prezuma că aţi fost refuzat şi mergeţi mai departe.
2. Sesizare depusă la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Ataşaţi la sesizare documentele de credit (contract şi adiţionale) şi corespondenţa (notificarile) dumneavoastră şi ale creditorului. Se analizează cazul dumneavoastră şi când creditorul este în culpă, se pot dispune sancţiuni şi dispoziţii de intrare în legalitate (conformarea contractului cu legea). Creditorul, la rândul lui, se poate adresa instanţei pentru contestarea măsurii dispuse de CJPC.
3. Contestarea actului adiţional de dumneavoastră direct la instanţă de judecată. Acţiunile iniţiate de consumatori (individual sau în grup) au o libertate mai mare privind cererile adresate instanţei (pot include şi pretenţii materiale asupra creditorului).
Vă recomandăm să parcurgeţi cele 3 etape în ordinea menţionată dacă doriţi o rezolvare favorabilă a cererilor dumneavoastră.
Ce efecte are contestarea
Contestarea actului adiţional nu suspendă obligaţia dumneavoastră de a achita ratele conform contractului. Puteţi îngheţa achitarea ratei sau a costurilor în litigiu doar cu acordul scris al creditorului sau, în cazul în care vă adresaţi instanţei de judecată, doar dacă aceasta aprobă o astfel de cerere. Trebuie să ţineţi cont de faptul că, în cazul în care nu aveţi câştig de cauză, va trebui să achitaţi creditorului atât costurile respective cât şi cheltuielile de judecată. Efortul financiar poate fi substanţial, luaţi o decizie numai după ce cântăriţi bine riscurile, timpul necesar şi proporţia între câştigurile posibile din diminuarea costurilor creditului şi cheltuielile de judecată.
În contractele de credit cu dobândă variabilă, dobânda va fi raportată la un indice de referinţă variabil (ROBOR, EURIBOR, LIBOR, rata dobânzii de referinţă a BNR funcţie de monedă creditului) şi o marjă fixă a băncii care nu va putea fi majorată pe toată durata derulării contractului, putând fi însă redusă. Creditorul nu are voie să schimbe tipul de dobândă (din variabilă în fixă sau invers) şi nici să majoreze rata dobânzii.
Creditorul trebuie să elimine din contract comisioanele care nu sunt permise de OUG 50/2010 (cum este comisionul de risc). Creditorul nu are voie să adauge alte comisioane în afară de cele prevăzute de Ordonanţă. Conform OUG 50/2010, se pot percepe numai următoarele comisioane: comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent (nu ambele simultan), comision de rambursare anticipată de maxim 1% şi numai la credite cu dobândă fixă, comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor, costuri aferente asigurărilor dacă e cazul, penalităţi. Comisionul de analiză dosar se poate percepe numai după semnarea contractului de credit, nu şi în situaţia în care creditul nu a fost acordat.
Modificările din actul adiţional nu pot cuprinde majorări ale costului total al creditului. Creditorul nu are voie să redenumeasca comisioanele pe care legea îi cere să le elimine. Actul adiţional nu trebuie să cuprindă alte modificări decât cele cerute de OUG 50/2010, în cazul în care creditorul vrea să facă şi alte modificări ale contractului, trebuie să le prezinte într-un act adiţional separat. În cazul în care creditorul include şi alte modificări decât cele impuse prin OUG 50/2010, acesta risca o amendă contravenţionala cuprinsă între 20.000 lei – 100.000 lei.
Cât timp au la dispoziţie clienţii
Modificările impuse prin Ordonanţa se aplică indiferent dacă semnaţi sau nu actul adiţional.
Orice alte modificări ale clauzelor contractuale referitoare la costuri şi care nu sunt impuse prin OUG 50/2010 ar trebui cuprinse într-un act adiţional separat, care trebuie transmis consumatorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicare şi pentru care aveţi la dispoziţie 15 zile pentru a hotărî dacă acceptaţi aceste modificări.
Prin urmare, mergeţi la banca sau la instituţia financiară nebancară pentru a vi se înainta actul adiţional întocmit de creditor ca urmare a modificărilor impuse prin OUG 50/2010. În cazul în care nu puteţi să vă deplasaţi, luaţi legătura cu creditorul, solicitaţi în scris, prin scrisoare cu confirmare de primire, să vă transmită actul adiţional. Luaţi acasă actul şi studiaţi-l, nu semnaţi pe loc.
În cazul în care consideraţi că actul adiţional transmis de creditor ca urmare a apariţiei OUG 50/2010 nu respectă prevederile acesteia ori cuprind o interpretare abuzivă a acesteia, vă veţi adresa fie creditorului, pentru o soluţionare pe cale amiabilă, fie Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, fie instanţei de judecată. Actul normativ nu prevede în mod expres un termen pentru astfel de situaţii, însă este recomandabil să faceţi aceste demersuri cât mai repede deoarece creditorul poate percepe abuziv anumite costuri.
Cum vă daţi seama dacă actul adiţional respectă prevederile OUG 50/2010
Aveţi nevoie de o copie a OUG 50/2010, contractul original şi eventuale acte adiţionale pe care le-aţi acceptat anterior şi noul act adiţional propus de creditor.
Identificaţi tipul de dobândă (fixă sau variabilă) iniţial şi verificaţi să nu fie modificat. Creditorul nu are dreptul să modifice dobânda din fixa în variabilă sau invers. Stabiliţi comisioanele pe care le aveaţi înainte de 21.06.2010 şi verificaţi să rămână numai cele acceptate de OUG 50/2010. Citiţi toate celelalte prevederi din adiţional şi verificaţi dacă prezenţa lor e justificată de OUG 50/2010.
Ce formă trebuie să aibă un act adiţional valabil
Trebuie să fie complet şi personalizat, să cuprindă toate datele creditorului, ale împrumutatului şi datele contractului pe care îl modifică. Toate rubricile cu valorile privind costurile creditului trebuie să fie completate. Trebuie să aibă număr de înregistrare de ieşire cu data în care v-a fost înmânat şi să fie act original, care să fie ştampilat şi semnat de emitent pe fiecare pagină.
Ce variante aveţi privind acceptarea sau refuzul actului adiţional
- Dacă nu semnaţi şi nu contestaţi în scris, prevederile actului adiţional intra în vigoare prin acceptare tacita. Prevederile care nu respecta OUG 50/2010 rămân nule de drept, dar riscaţi să fie aplicate în continuare de creditor. Le puteţi contesta ulterior, în interiorul termenului de prescripţie.
- Dacă aţi contestat în scris actul adiţional, creditorul este oricum obligat să implementeze modificările cerute de OUG 50/2010 în favoarea dumneavoastră.
Cum înştiinţez creditorul de faptul că refuz actul adiţional?
Depuneţi la banca sau la instituţia financiară nebancară o notificare privind neacceptarea condiţiilor din actul adiţional. Scrieţi refuzul în două exemplare, luaţi număr de înregistrare pe copie. Dacă nu puteţi să vă prezentaţi la creditor, trimiteţi o scrisoare cu confirmare de primire.
Nu semnaţi actul adiţional, nu faceţi menţiuni, corecţii, tăieturi pe actul adiţional. Aveţi nevoie de un exemplar al actului, în formă legală emisă de creditor pentru viitoarele demersuri în instanţă.
Ce cuprinde o notificare de refuz a actului adiţional
În primul rând datele dumneavoastră personale, complete (nume, adresa, CNP). Datele de identificare ale contractul de credit pe care îl aveţi cu creditorul. Date de identificare ale actului adiţional pe care îl contestaţi. Contestarea poate fi făcută global (refuzaţi întreg actul) sau parţial (refuzaţi sau acceptaţi fiecare din clauzele din act). Nu e nevoie de formulări juridice şi de motivare legală a refuzului, ci doar de precizări clare privind punctele pe care nu le acceptaţi.
Ce se întâmplă dacă refuzaţi actul adiţional
Creditorul nu poate să declare scadent creditul pentru neacceptarea unei modificări la contract. Dacă un angajat al creditorului va presează să semnaţi cu ameninţarea scadentarii creditului, comite un abuz.
Care sunt etapele de rezolvare a unui diferend cu creditorul
Puteţi recurge la următoarele metode:
1. Încercarea de a rezolva pe cale amiabilă neconcordanţele. Toate notificarile se fac în scris şi se iau numere de înregistrare sau confirmări de primire. Creditorul are la dispoziţie maxim 30 de zile pentru a răspunde. După 30 de zile, dacă nu aţi primit un răspuns, puteţi prezuma că aţi fost refuzat şi mergeţi mai departe.
2. Sesizare depusă la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Ataşaţi la sesizare documentele de credit (contract şi adiţionale) şi corespondenţa (notificarile) dumneavoastră şi ale creditorului. Se analizează cazul dumneavoastră şi când creditorul este în culpă, se pot dispune sancţiuni şi dispoziţii de intrare în legalitate (conformarea contractului cu legea). Creditorul, la rândul lui, se poate adresa instanţei pentru contestarea măsurii dispuse de CJPC.
3. Contestarea actului adiţional de dumneavoastră direct la instanţă de judecată. Acţiunile iniţiate de consumatori (individual sau în grup) au o libertate mai mare privind cererile adresate instanţei (pot include şi pretenţii materiale asupra creditorului).
Vă recomandăm să parcurgeţi cele 3 etape în ordinea menţionată dacă doriţi o rezolvare favorabilă a cererilor dumneavoastră.
Ce efecte are contestarea
Contestarea actului adiţional nu suspendă obligaţia dumneavoastră de a achita ratele conform contractului. Puteţi îngheţa achitarea ratei sau a costurilor în litigiu doar cu acordul scris al creditorului sau, în cazul în care vă adresaţi instanţei de judecată, doar dacă aceasta aprobă o astfel de cerere. Trebuie să ţineţi cont de faptul că, în cazul în care nu aveţi câştig de cauză, va trebui să achitaţi creditorului atât costurile respective cât şi cheltuielile de judecată. Efortul financiar poate fi substanţial, luaţi o decizie numai după ce cântăriţi bine riscurile, timpul necesar şi proporţia între câştigurile posibile din diminuarea costurilor creditului şi cheltuielile de judecată.
