În cadrul Comisiei de Dialog Social care a avut ieri loc la Prefectură, una dintre temele dezbătute a fost cea legată de protecţia muncii în construcţii. Juristul Ionel Petrea, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, a prezentat rezultatele Campaniei naţionale de promovare şi control al îmbunătăţirii mediului de muncă în domeniul construcţiilor, desfăşurată în perioada 1 aprilie – 10 iunie, având mesajul „Informează-te ca să poţi construi în siguranţă”.
La Galaţi grupul ţintă a fost constituit din muncitori, angajatori şi parteneri din domeniul construcţiilor.
Obiectivele urmărite: informarea personalului din construcţii privind obligaţiile şi drepturile ce le revin în domeniul sănătăţi şi securităţi în muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, conştientizarea riscurilor la care se supun prin nerespectarea cerinţelor privind sănătatea şi securitatea în muncă, conştientizarea angajatorilor a riscurilor la care se supun muncitorii prin neaplicarea acestor prevederi şi consultarea partenerilor sociali în rezolvarea acestor probleme.
Campania a fost iniţiată şi desfăşurată ca urmare a trei factori: numărul mare de riscuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, numărul mare de accidente de muncă şi numărului de îmbolnăviri înregistrate la nivel naţional.
În afara acestei campanii, în anii trecuţi şi în 2010 s-au desfăşurat controale preventive în acest sector de activitate. În 2008, din 186 de controale, au fost sancţionaţi 77 de angajatori, iar în 2009 cele 198 de controale s-au soldat cu 98 de angajatori sancţionaţi. În cadrul campaniei similare desfăşurate pe parcursul anului trecut, din 143 de angajatori verificaţi, 101 au fost sancţionaţi.
Principalele deficienţe au fost constatate în special la lucrările de termoizolaţii, în care: schelele utilizate erau improprii (fără scări de acces, goluri neprotejate, fără balustrade de protecţii, improvizaţii); muncitorii nu aveau echipamente individuale de lucru corespunzătoare activităţii la înălţime; nu aveau controlul medical la angajare precum şi cel periodic; în timpul lucrului desfăşurau activitatea în poziţii periculoase. Şi în alte şantiere de contrucţii au fost sesizate nerespectări ale prevederilor privind sănătatea şi securitatea în muncă. În foarte multe situaţii acestea se datorează slabei pregătiri profesionale atât a executanţilor cât şi a investitorilor din domeniul construcţiilor.
Totuşi, în ultimul timp s-a înregistrat o scădere a dinamicii accidentelor de lucru în acest domeniu. Petrea apreciază că angajatorii au conştientizat importanţa sănătăţii şi securităţii în muncă şi au intensificat acţiunile de pregătire a muncitorilor privind respectarea acestor prevederi.
La Galaţi grupul ţintă a fost constituit din muncitori, angajatori şi parteneri din domeniul construcţiilor.
Obiectivele urmărite: informarea personalului din construcţii privind obligaţiile şi drepturile ce le revin în domeniul sănătăţi şi securităţi în muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, conştientizarea riscurilor la care se supun prin nerespectarea cerinţelor privind sănătatea şi securitatea în muncă, conştientizarea angajatorilor a riscurilor la care se supun muncitorii prin neaplicarea acestor prevederi şi consultarea partenerilor sociali în rezolvarea acestor probleme.
Campania a fost iniţiată şi desfăşurată ca urmare a trei factori: numărul mare de riscuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, numărul mare de accidente de muncă şi numărului de îmbolnăviri înregistrate la nivel naţional.
În afara acestei campanii, în anii trecuţi şi în 2010 s-au desfăşurat controale preventive în acest sector de activitate. În 2008, din 186 de controale, au fost sancţionaţi 77 de angajatori, iar în 2009 cele 198 de controale s-au soldat cu 98 de angajatori sancţionaţi. În cadrul campaniei similare desfăşurate pe parcursul anului trecut, din 143 de angajatori verificaţi, 101 au fost sancţionaţi.
Principalele deficienţe au fost constatate în special la lucrările de termoizolaţii, în care: schelele utilizate erau improprii (fără scări de acces, goluri neprotejate, fără balustrade de protecţii, improvizaţii); muncitorii nu aveau echipamente individuale de lucru corespunzătoare activităţii la înălţime; nu aveau controlul medical la angajare precum şi cel periodic; în timpul lucrului desfăşurau activitatea în poziţii periculoase. Şi în alte şantiere de contrucţii au fost sesizate nerespectări ale prevederilor privind sănătatea şi securitatea în muncă. În foarte multe situaţii acestea se datorează slabei pregătiri profesionale atât a executanţilor cât şi a investitorilor din domeniul construcţiilor.
Totuşi, în ultimul timp s-a înregistrat o scădere a dinamicii accidentelor de lucru în acest domeniu. Petrea apreciază că angajatorii au conştientizat importanţa sănătăţii şi securităţii în muncă şi au intensificat acţiunile de pregătire a muncitorilor privind respectarea acestor prevederi.
