România nu e departe de marginea prăpastiei, consideră viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu, potrivit căruia există ameninţări serioase la adresa stabilităţii economice a României pe fondul evoluţiilor nefavorabile din zona euro, însă estimează că nu vom ieşi foarte şifonaţi din criză.
"Deocamdată, nu suntem departe de marginea prăpastiei. Suntem în furtună, lumea e în furtună şi de aceea cred că, în continuare, e greu să vorbim despre un moment de vârf. Mai uşor vom face evaluarea, mai uşor vom trage linie după ce ne vom îndepărta cu adevărat de marginea prăpastiei. Există, deocamdată, ameninţări serioase, iar situaţia din Grecia încă n-a fost rezolvată. Există atacuri şi ameninţări la adresa Italiei pe care le-am văzut şi care trebuie contracarate prin aceste mecanisme ale zonei europene", a declarat Olteanu pentru Adevărul.
Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor a ţinut să accentueze că, în ceea ce priveşte situaţia din Grecia, România este, la rândul ei, "în barcă" şi interesul nostru este ca barca să meargă înainte, spre mări liniştite.
"Interesul nostru este să ieşim din criză mai devreme. De aceea, aşteptarea noastră este ca acest efort al liderilor europeni să fie unul de succes. N-are toate detaliile stabilite şi, spre deosebire de alţi observatori, eu cred că e un lucru bun. Pentru că detaliile vor fi amenajate şi în funcţie de această primă reacţie a pieţelor la planul anunţat. Reacţia n-a fost rea, a fost destul de bună. Pot acum, aceia care iau aceste decizii în zona euro, să-şi regleze planul de salvare a Greciei, planul de consolidare a facilităţii de stabilitate financiară, astfel încât să consolideze această încredere în curs de construcţie. Este în interesul nostru ca acest lucru să reuşească. Noi nu suntem spectatori de pe margine, nu suntem nici măcar pariori într-o bătălie între doi străini. Suntem „în barcă” şi interesul nostru este ca barca să meargă înainte spre mări liniştite", atrage atenţia Olteanu.
În aceeaşi ordine de idei, viceguvernatorul BNR este de părere că singura politică guvernamentală posibilă pentru ieşirea din criză "este cea de încurajare sau de descurajare a economisirii".
"În orice ţară, guvernele pot să încurajeze oamenii să economisească mai mult sau să cheltuiască mai mult. Ăsta e un angajament politic. Există state în care sunt politici de încurajare a economisirii pentru a creşte ponderea economiilor în investiţii, adică raportul dintre ceea ce împrumută băncile şi ceea ce primesc ca depozite. Pe de altă parte, există în alte ţări măsuri de încurajare a consumului, a cheltuirii banilor, mai ales acolo unde se economiseşte prea mult, cum sunt ţările asiatice. Dar guvernul trebuie să-şi dorească să facă asemenea politici. În România, de ceva ani, nu au mai fost politici de încurajare a economisirii".
Bogdan Olteanu a atras atenţia şi asupra faptului că "România nu economiseşte atât cât investeşte", în condiţiile în care, într-o economie ideală, "rata economisirii, adică sumele pe care noi le depunem în conturi, se regăseşte apoi în rata investirii, în ceea ce cumpără cetăţenii. Sau companiile se împrumută de la bănci şi investesc. În economia românească nu se întâmplă aşa şi nu este, din păcate, un model izolat. Vedem asta în multe ţări europene, vedem asta în Statele Unite. Economisirea e sensibil mai mică decât rata de cheltuire. Ca să acoperi această diferenţă, ai nevoie să aduci bani din afară. În toţi aceşti ani, sistemul bancar a adus bani din afară, de la băncile-mamă, bani împrumutaţi de pe pieţe pentru a finanţa cheltuielile din România. Unele dintre ele, cheltuieli de subzistenţă, de dezvoltare personală, de investiţii".
„Aderarea la zona euro depinde numai de România”
Olteanu estimează că aderarea României la zona euro generează beneficii, însă când se va întâmpla acest lucru depinde numai de cum merg lucrurile la noi.
"Aderarea la zona euro este un beneficiu major pentru România. Când vom fi pregătiţi? Dacă vom fi pregătiţi în 2015 va fi foarte bine. Depinde numai şi numai de noi. Dacă n-ai o performanţă convergentă cu cea a ţărilor europene, nu beneficiezi de pe urma apartenenţei la zona euro. Deci, e un interes fundamental al României, dincolo de simplul angajament formal. Asta e o chestiune mai mult de voinţa socială decât de voinţa politică".
Viceguvernatorul a explicat că, în ciuda impresiei generale că aderarea la UE nu a ajutat România, apartenenţa la acest bloc politic înseamnă pentru ţara noastră beneficii extrem de mari, pe care, însă, "tindem să nu le observăm pentru că drepturile câştigate par a fi acolo pentru totdeauna şi nepericlitate. Să ne gândim ce-ar însemna să pierdem drepturile pe care le-am câştigat devenind membri ai Uniunii Europene: libertatea de circulaţie, libertatea de a munci în diverse ţări ale Uniunii Europene, libera circulaţie a serviciilor, nu numai dinspre noi înspre alte ţări, ci şi dinspre alte ţări înspre noi".
Cât despre reducerea deficitului din PIB pe angajamentele din programul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Bogdan Olteanu crede că suntem în grafic, însă subliniază că este foarte important să ne asumăm la nivel social că vom cheltui atât cât vom încasa.
„Din criză se iese întotdeauna”
Despre avertizările făcute de publicaţia "The Economist", care scria că a venit timpul să ne fie frică de efectele crizei pentru că politicienii nu au luat măsurile cuvenite, Olteanu consideră că nu trebuie să ne temem.
"Nu trebuie să ne fie frică. Suntem preocupaţi, suntem responsabilizaţi. Avem această grijă. Nu cred că e important să ne fie frică. Cred că trebuie să fim preocupaţi să vedem cum putem reacţiona la aceste lucruri, deoarece frica nu rezolvă nimic. Atenţia rezolvă lucrurile.
Niciodată o criză nu a curmat mersul înainte al societăţii. Asta e o învăţătură fundamentală: din criză se iese mergând înainte. Niciodată societatea n-a ieşit dintr-o criză spre înapoi. A ieşit cu un pas în urmă faţă de momentul debutului crizei, cu doi paşi în urmă, dar mergând pe direcţia spre înainte. Nu cred că trebuie să privim această criză altfel decât am privit crizele din alte ţări, în ultimii 200-300 de ani", a opinat viceguvernatorul BNR.
Nu în ultimul rând, Olteanu este convins că o mare învăţătură pe care o desprindem din ciclicitatea acestor crize, dincolo de faptul că ele vin, este şi că ele se duc: "Nu există o criză din care să nu ieşi. Temerea pe care o trăieşti, din momentul în care te afli în criză, că nu vei mai ieşi niciodată din ea, este contrazisă de realitatea statistică. Un sistem de piaţă iese din criză într-o nouă perioadă de creştere. Vom ieşi într-o nouă perioadă de creştere, dar depinde dacă administrăm bine această ieşire. Dacă facem o ieşire ordonată din criză, atunci sigur creşterea va fi mai rapidă şi mai intensă. Din criză se iese întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, mai bine sau mai rău".
"Deocamdată, nu suntem departe de marginea prăpastiei. Suntem în furtună, lumea e în furtună şi de aceea cred că, în continuare, e greu să vorbim despre un moment de vârf. Mai uşor vom face evaluarea, mai uşor vom trage linie după ce ne vom îndepărta cu adevărat de marginea prăpastiei. Există, deocamdată, ameninţări serioase, iar situaţia din Grecia încă n-a fost rezolvată. Există atacuri şi ameninţări la adresa Italiei pe care le-am văzut şi care trebuie contracarate prin aceste mecanisme ale zonei europene", a declarat Olteanu pentru Adevărul.
Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor a ţinut să accentueze că, în ceea ce priveşte situaţia din Grecia, România este, la rândul ei, "în barcă" şi interesul nostru este ca barca să meargă înainte, spre mări liniştite.
"Interesul nostru este să ieşim din criză mai devreme. De aceea, aşteptarea noastră este ca acest efort al liderilor europeni să fie unul de succes. N-are toate detaliile stabilite şi, spre deosebire de alţi observatori, eu cred că e un lucru bun. Pentru că detaliile vor fi amenajate şi în funcţie de această primă reacţie a pieţelor la planul anunţat. Reacţia n-a fost rea, a fost destul de bună. Pot acum, aceia care iau aceste decizii în zona euro, să-şi regleze planul de salvare a Greciei, planul de consolidare a facilităţii de stabilitate financiară, astfel încât să consolideze această încredere în curs de construcţie. Este în interesul nostru ca acest lucru să reuşească. Noi nu suntem spectatori de pe margine, nu suntem nici măcar pariori într-o bătălie între doi străini. Suntem „în barcă” şi interesul nostru este ca barca să meargă înainte spre mări liniştite", atrage atenţia Olteanu.
În aceeaşi ordine de idei, viceguvernatorul BNR este de părere că singura politică guvernamentală posibilă pentru ieşirea din criză "este cea de încurajare sau de descurajare a economisirii".
"În orice ţară, guvernele pot să încurajeze oamenii să economisească mai mult sau să cheltuiască mai mult. Ăsta e un angajament politic. Există state în care sunt politici de încurajare a economisirii pentru a creşte ponderea economiilor în investiţii, adică raportul dintre ceea ce împrumută băncile şi ceea ce primesc ca depozite. Pe de altă parte, există în alte ţări măsuri de încurajare a consumului, a cheltuirii banilor, mai ales acolo unde se economiseşte prea mult, cum sunt ţările asiatice. Dar guvernul trebuie să-şi dorească să facă asemenea politici. În România, de ceva ani, nu au mai fost politici de încurajare a economisirii".
Bogdan Olteanu a atras atenţia şi asupra faptului că "România nu economiseşte atât cât investeşte", în condiţiile în care, într-o economie ideală, "rata economisirii, adică sumele pe care noi le depunem în conturi, se regăseşte apoi în rata investirii, în ceea ce cumpără cetăţenii. Sau companiile se împrumută de la bănci şi investesc. În economia românească nu se întâmplă aşa şi nu este, din păcate, un model izolat. Vedem asta în multe ţări europene, vedem asta în Statele Unite. Economisirea e sensibil mai mică decât rata de cheltuire. Ca să acoperi această diferenţă, ai nevoie să aduci bani din afară. În toţi aceşti ani, sistemul bancar a adus bani din afară, de la băncile-mamă, bani împrumutaţi de pe pieţe pentru a finanţa cheltuielile din România. Unele dintre ele, cheltuieli de subzistenţă, de dezvoltare personală, de investiţii".
„Aderarea la zona euro depinde numai de România”
Olteanu estimează că aderarea României la zona euro generează beneficii, însă când se va întâmpla acest lucru depinde numai de cum merg lucrurile la noi.
"Aderarea la zona euro este un beneficiu major pentru România. Când vom fi pregătiţi? Dacă vom fi pregătiţi în 2015 va fi foarte bine. Depinde numai şi numai de noi. Dacă n-ai o performanţă convergentă cu cea a ţărilor europene, nu beneficiezi de pe urma apartenenţei la zona euro. Deci, e un interes fundamental al României, dincolo de simplul angajament formal. Asta e o chestiune mai mult de voinţa socială decât de voinţa politică".
Viceguvernatorul a explicat că, în ciuda impresiei generale că aderarea la UE nu a ajutat România, apartenenţa la acest bloc politic înseamnă pentru ţara noastră beneficii extrem de mari, pe care, însă, "tindem să nu le observăm pentru că drepturile câştigate par a fi acolo pentru totdeauna şi nepericlitate. Să ne gândim ce-ar însemna să pierdem drepturile pe care le-am câştigat devenind membri ai Uniunii Europene: libertatea de circulaţie, libertatea de a munci în diverse ţări ale Uniunii Europene, libera circulaţie a serviciilor, nu numai dinspre noi înspre alte ţări, ci şi dinspre alte ţări înspre noi".
Cât despre reducerea deficitului din PIB pe angajamentele din programul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Bogdan Olteanu crede că suntem în grafic, însă subliniază că este foarte important să ne asumăm la nivel social că vom cheltui atât cât vom încasa.
„Din criză se iese întotdeauna”
Despre avertizările făcute de publicaţia "The Economist", care scria că a venit timpul să ne fie frică de efectele crizei pentru că politicienii nu au luat măsurile cuvenite, Olteanu consideră că nu trebuie să ne temem.
"Nu trebuie să ne fie frică. Suntem preocupaţi, suntem responsabilizaţi. Avem această grijă. Nu cred că e important să ne fie frică. Cred că trebuie să fim preocupaţi să vedem cum putem reacţiona la aceste lucruri, deoarece frica nu rezolvă nimic. Atenţia rezolvă lucrurile.
Niciodată o criză nu a curmat mersul înainte al societăţii. Asta e o învăţătură fundamentală: din criză se iese mergând înainte. Niciodată societatea n-a ieşit dintr-o criză spre înapoi. A ieşit cu un pas în urmă faţă de momentul debutului crizei, cu doi paşi în urmă, dar mergând pe direcţia spre înainte. Nu cred că trebuie să privim această criză altfel decât am privit crizele din alte ţări, în ultimii 200-300 de ani", a opinat viceguvernatorul BNR.
Nu în ultimul rând, Olteanu este convins că o mare învăţătură pe care o desprindem din ciclicitatea acestor crize, dincolo de faptul că ele vin, este şi că ele se duc: "Nu există o criză din care să nu ieşi. Temerea pe care o trăieşti, din momentul în care te afli în criză, că nu vei mai ieşi niciodată din ea, este contrazisă de realitatea statistică. Un sistem de piaţă iese din criză într-o nouă perioadă de creştere. Vom ieşi într-o nouă perioadă de creştere, dar depinde dacă administrăm bine această ieşire. Dacă facem o ieşire ordonată din criză, atunci sigur creşterea va fi mai rapidă şi mai intensă. Din criză se iese întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, mai bine sau mai rău".
