Piaţa cafelei în România a ajuns, în 2014, la valoarea de 420 de milioane de euro, iar consumul mediu anual de cafea pe cap de locuitor s-a situat la 2,3 kilograme, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 26 în Europa la acest capitol, arată datele celui mai nou studiu întocmit de PwC România.
Conform cercetării, consumul anual de cafea în România a crescut cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creşterii economice înregistrate în acel interval. Totuşi, în intervalul 2009-2011, piaţa cafelei s-a contractat cu 8% anual, după care s-a menţinut la un nivel relativ constant.
În 2014, valoarea pieţei cafelei în România s-a situat la aproape 420 milioane de euro, în uşoară scădere faţă de anul anterior. Pe de altă parte, valoarea estimată a taxelor şi impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat s-a ridicat de 64 milioane de euro, anul trecut. La nivelul anului 2013, încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea au atins valoarea de 51,7 milioane de euro, respectiv 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au însumat 21,1 miliarde lei.
„Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a preţului cafelei, încurajând astfel consumul şi dezvoltarea pieţei cafelei. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe şi impozite colectate ca urmare a creşterii industriei cafelei”, se precizează în concluziile studiului PwC România.
La capitolul consum de cafea, România se află pe locul 26 în Europa, cu o medie anuală per capita de 2,3 kilograme, sub media din Uniunea Europeană, de 4 kg/cap de locuitor. Realizatorii studiului de specialitate sunt de părere că media scăzută a consumului este cauzată de preţul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar şi de nivelul TVA şi menţinerea accizei nearmonizate, cum este cazul la cafea verde, cafea prăjită (inclusiv cafea cu înlocuitori) şi la cafea solubilă (inclusiv amestecuri de cafea solubilă).
Lideri în clasamentul de consum mediu anual de cafea sunt Danemarca — cu 8,6 kg/capita, Germania (6,4 kg/capita) şi Italia (5,6 kg/capita). Un consum mediu anual mai mic de cafea decât cel raportat în România regăsim în Slovacia, cu 2,2 kg/cap de locuitor, şi Ungaria, cu 1,5 kg/cap de locuitor.
„Din punct de vedere al filosofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătăţii ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua nu se încadrează, însă, în niciuna dintre aceste categorii, aceasta fiind un produs alimentar de larg consum. Prin urmare, menţinerea accizei are exclusiv o motivaţie bugetară. Calculele noastre arată că însă că din perspectivă bugetară, eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autorităţile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanţa între veniturile la bugetul de stat şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor. Cred că intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale trebuie susţinută în continuare şi este benefică în acest sector care are un nivel ridicat al evaziunii. Un nivel care duce la concurenţă neloială”, a declarat Daniel Anghel, partener Consultanţă Fiscală PwC România.
La rândul său, Bogdan Belciu, partener Consultanţă pentru Management PwC România, a precizat că, în ceea ce priveşte preţul cafelei, în România acesta se situa, în 2013, la 8,6 euro/kilogram, iar o reducere de acciză şi de TVA ar conduce la o scădere a preţului cu până la 70 de eurocenţi.
România este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea, împreună cu Danemarca, Germania, Croaţia, Belgia şi Letonia. În toate cele 22 de state membre, cafeaua nu este accizată.
