România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, iar sumele destinate educaţiei sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank. Analiza se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia. Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.
Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune). România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%).
În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croaţia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României.
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, faţă de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croaţia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria. Totodată, România figurează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării: mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situaţia este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, faţă de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.
Analiştii Erste Bank notează că educaţia şi sănătatea sunt două domenii esenţiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanţarea foarte scăzută a acestor două sectoare. "Serviciile medicale se află într-o stare critică, provocată de exodul personalului medical şi de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce priveşte educaţia, închiderea unui număr tot mai mare de şcoli primare din zonele rurale duce la creşterea ratei abandonului şcolar. Principalele priorităţi ar trebui să fie finanţarea mai ridicată şi mai eficientă a sectorului medical şi educaţional, dat fiind că România trebuie să majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare de la 0,5% din PIB în 2012 la 2% din PIB până în 2020", se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste.
România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziţie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.
Dintre cele şase state studiate, numai Polonia a reuşit să utilizeze peste două treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmată de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) şi Cehia (51,1%), în timp ce România a rămas în urmă, cu o rată de 37,8%. "Bilanţul slab al României în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experienţei şi de slaba performanţă a administraţiei publice. Cu toate acestea, România încă mai are posibilitatea să îşi îmbunătăţească acest bilanţ datorită «regulii N+3», care pune la dispoziţia ţării încă trei ani pentru a cheltui banii alocaţi pentru perioada anterioară", a declarat în raportul Erste Jan Jedlička, şeful Biroului UE al Česká Spořitelna şi autorul raportului. Banca cehă Česká Spořitelna face parte din grupul Erste, prezent în România prin BCR.
Analiştii Erste consideră că birocraţia excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătăţirea ratelor de absorbţie a fondurilor europene pentru statele din regiune.
Deşi statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale şi de investiţii, sumele alocate pentru România şi Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subvenţiilor, cele două ţări vor beneficia de asistenţă financiară prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricolă Comună, notează Erste.
Tot în vederea îmbunătăţirii ratelor de absorbţie, Erste consideră că executivul UE, Comisia Europeană, ar trebui să comunice în mod regulat evoluţia acestui indicator. "Pentru a motiva ţările din Europa Centrală şi de Est să valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeană ar trebui să înceapă să le supună «oprobriului public». Deşi colectează toate informaţiile relevante privind ratele de absorbţie ale fiecărui stat membru, Comisia Europeană nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arată în raport.
Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziţia României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcţionate către mediu şi infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad – Braşov – Bucureşti – Constanţa va avea o contribuţie majoră la creşterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri şi de călători, consideră Erste. Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României şi cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre şi de creştere a ponderii serviciilor în contul curent, notează banca austriacă.
Cu o rată de absorbţie de 90% în perioada 2014-2020, România şi-ar consolida creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potenţial din regiune, faţă de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croaţia, 0,5 în Polonia şi Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimează analiştii Erste.
Guvernul îşi propune, în noul program, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene între 50-80% până la sfârşitul anului 2015, singura schimbare majoră faţă de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management. Guvernul are ca obiective majore pentru anii următori folosirea cât mai mult din fondurile existente până la sfârşitului lui 2015, "recuperând întârzierile acumulate în trecut", precum şi negocierea şi implementarea "mult mai bine" a fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020), "învăţând din lecţiile trecutului". În noul program apar trei autorităţi de management. Pe lângă MFE, vor avea rol de autoritate de management şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deoarece au demonstrat "performanţă în absorbţia fondurilor europene şi dispun de capacitate şi expertiză".
