Riscurile care pot afecta economia României şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă, între acestea figurând incertitudinea politicii fiscale a SUA, precum şi tensiunile geopolitice care ar putea conduce la o creştere mai mare a preţurilor la energie.
"Recentele previziuni ale Comisiei Europene confirmă aşteptările ca revenirea economică în UE începută în trimestrul al doilea din acest an să continue şi să se accelereze anul viitor. În caz contrar, reducerea cererii din UE şi mai ales din ţările care sunt principalii parteneri comerciali ai României va afecta - prin intermediul exportului dar şi al fluxurilor investiţionale - creşterea produsului intern brut. Între riscurile externe la adresa perspectivelor macroeconomice se menţin şi cele legate de fragilitatea pieţelor financiare, de incertitudinea politicii fiscale a SUA, precum şi tensiunile geopolitice care ar putea conduce la o creştere mai mare a preţurilor la energie", se arată în programul de convergenţă pentru perioada 20014-2017 transmis de autorităţile române Comisiei Europene.
Proiecţiile macroeconomice din program indică o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,6% în 2015.
Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne. După anul agricol 2013 foarte bun, în situaţia în care condiţiile climatice vor fi defavorabile în 2014, producţia agricolă ar putea înregistra o contracţie foarte accentuată cu efect direct în inflaţie şi creşterea economică. Ca risc cu impact în toate sectoarele economice şi cu deosebire asupra întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie subliniată politica restrictivă de creditare a sectorului bancar, cu toate că rata de politică monetară a fost relaxată. Ca urmare a evoluţiilor din ultimele luni se aşteaptă o uşoară revigorare a creditului bancar, dar pentru atingerea obiectivelor de creştere economică din 2014 este nevoie de o extindere semnificativă a creditării agenţilor economici şi a populaţiei, se menţionează în program.
Referitor la dinamica regională, există o serie de elemente care indică o situaţie pozitivă a României, comparativ cu cea a altor ţări. În primul rând, la modul general, dependenţa României de resursele de energetice externe este redusă comparativ cu cea a altor state membre. În plus, în anul 2013 a avut loc o scădere semnificativă a importurilor energetice de produse petroliere şi a gaze naturale, ca urmare a scăderii consumului energetic din economie, în mare parte generată de restrângerea activităţii consumatorilor energofagi. Dependenţa energetică a ţării a scăzut şi datorită creşterii importanţei resurselor regenerabile, pe fondul investiţiilor masive din ultimii ani, stimulate de subvenţionarea sectorului prin acordarea de certificate verzi, sub impulsul măsurilor de liberalizare a pieţei energiei.
În al doilea rând, aproximativ 70% din fluxurile comerciale ale României sunt orientate în cea mai mare parte către ţări UE. În al treilea rând, sursa investiţiilor străine directe în România pe anul 2012 este în cea mai mare proporţie din Olanda, Austria, Germania, Franţa şi Italia.
Autorii documentului mai notează că sectorul bancar românesc este format din bănci cu capital preponderent european, ceea ce, alături de ceilalţi factori menţionaţi, poziţionează România favorabil în dinamica geopolitică din regiune.
