Asociaţia Română a Băncilor (ARB) consideră că măsura guvernamentală de restructurare a creditelor a fost gândită din punct de vedere electoral, a afirmat preşedintele executiv al organizaţiei, Florin Dănescu, care nu a dorit să comenteze mai mult pentru ca răspunsul să nu fie interpretat politic. "Băncile în acest moment probabil că analizează cu atenţie acest produs (prin care se vor restructura creditele - n.r.), dar nu am vrea noi, Asociaţia Română a Băncilor, ca înainte de alegeri, să fie captat răspunsul nostru din punct de vedere politic", a spus Dănescu vineri la conferinţa "Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?", fiind întrebat câte bănci vor adera la program, având în vedere că va fi opţional. El a arătat că asociaţia nu are deocamdată un răspuns pe această temă, însă unul potenţial este analizat în cadrul comisiilor la nivelul ARB pentru momentul când va fi solicitat. "Nu există un tabel de aderare a băncilor la nivelul asociaţiei. (...) În acest moment băncile nu pot răspunde la întrebarea dacă vor avea un astfel de produs (destinat restructurării creditelor - n.r.), întrucât nu este un produs finit. Cand va fi o iniţiativă confirmată legislativ, atunci bănciile, în relaţia cu clienţii lor, vor utiliza acest produs sau nu", a mai spus Dănescu la insistenţele jurnaliştilor.
Întrebat dacă ARB consideră că "Electorata", aşa cum a fost numită de presă, este mai degrabă un program electoral, Dănescu a afirmat că este o întrebare la care s-ar putea aduce multe interpretări, însă ARB consideră că măsura s-a dorit să fie pregătită din punct de vedere electoral.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că nu poate evalua impactul programului guvernamental de restructurare a creditelor, mai ales că nu judecă în termeni de bine sau rău, dar a precizat că banca centrală a insistat ca această operaţiune să fie opţională. "Cum evaluaţi impactul? Că e bun sau rău? Noi nu lucrăm cu noţiuni bun sau rău.Nu este nimic obligatoriu, cine consideră că-i vine bine să-şi amâne plata de rate un an sau doi va zice că este bine, şi altora nu le bagă nimeni pe cap sau pe gât această reeşalonare a creditului. BNR s-a pronunţat ca acest procedeu să fie voluntar. Se aşează clientul cu banca sa şi negociază. I se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie", a spus Isărescu. El a reafirmat că proiectul a fost discutat cu reprezentanţii BNR în contextul negocierilor cu FMI, iar banca centrală a insistat foarte mult ca prevederea să fie opţională atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi. "Mai departe va fi de văzut în momentul în care intră măsura în vigoare câţi dintre clienţii care au datorii faţă de bancă vor dori să aibă o astfel de negociere, câte dintre bănci vor opta. Este greu de spus în momentul în care este opţional şi în care lucrurile diferă de la o bancă la alta, iar clienţii pot opta să aibă această negociere sau să nu se angajeze în ea (...) Dacă un om are 1.000 de lei şi dă 300 de lei, bineînţeles că-i creşte venitul disponibil, că-i creşte consumul. Aici lucrurile sunt foarte clare", a completat Isărescu. Şeful băncii centrale a reafirmat că motivaţia principală a acestei iniţiative a Guvernului nu este reducerea creditelor neperformante, ci stimularea consumului.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că operaţiunea de restructurare a creditelor va fi aplicată, probabil, de la 1 iulie, dar nu va fi obligatorie, ci opţională atât pentru bănci, cât şi pentru persoane, condiţiile fiind cele convenite cu instituţiile financiare internaţionale.
Restructurarea împrumuturilor populaţiei prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
