În 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi, consideră AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în Romania).
În 2017, încadrarea în ţinta de deficit a fost principala grijă în execuţia bugetului public, dar aceast lucru s-a făcut în detrimentul investiţiilor, care au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB. Procentul de realizare a investiţiilor a fost doar de 67,7% din programul stabilit la începutul anului 2017, în scădere cu 9,6% faţă de 2016, iar ponderea lor în PIB (3,2%) a reprezentat cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.
Pentru a susţine creşterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public şi cu pensiile, au fost sacrificate investiţiile planificate a fi realizate din bugetul naţional, gradul de realizare al acesta fiind de doar 77,5% comparativ cu programul stabilit la începutul lui 2017, precizează comunicatul instituţiei. De asemenea, absorbţia fondurilor europene şi investiţiile planificate a fi finanţate din aceste resurse au fost substanţial sub ţintele stabilite.
AmCham Romania reprezintă peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti
AmCham Romania consideră că realizarea planului de investiţii este prioritară pentru execuţia bugetului de stat pentru 2018, şi poate fi sprijinită prin creşterea investiţiilor publice, necesare pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pentru a recupera decalajele în ce priveşte calitatea infrastructurii şi pentru a respecta ţintele asumate de România în contextul agendei europene. O altă măsură menită să sprjine realizarea investiţiilor este renunţarea la politica pro-ciclică, întrucât încadrarea într-o ţintă de deficit public consistentă (3% din PIB) în perioade de creştere rapidă a economiei va restrânge posibilitatea de stimulare a economiei într-o perioadă de recesiune. Mai mult, în eventualitatea unei crize economice, Guvernul va recurge la reducerea investiţiilor către un nivel extrem de scăzut.
Mai sunt necesare eforturi consistente pentru creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a susţine finanţarea necesară respectării ţintei de investiţii pentru anul 2018, precum şi stabilitatea politicii fiscale pentru a asigura predictibilitate şi a încuraja investiţiile din partea sectorului privat. Planul bugetului public consolidat sugerează că există riscuri de depăşire a ţintei de deficit bugetar, ceea ce ar putea atrage o modificare a sistemului de taxe şi contribuţii pentru a menţine deficitul bugetar în limita a 3% din PIB. De asemenea, investiţiile publice finanţate din bugetul naţional ar putea fi din nou reduse în cazul materializării acestor riscuri.
O altă măsură este stimularea creşterii productivităţii şi ponderii activităţilor economice cu valoare adăugată mare, inclusiv prin folosirea politicilor fiscale pentru a contribui la retenţia capitalului uman, în special a profesioniştilor necesari pentru consolidarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată.
România rămâne dependentă de intrările de capital străin pentru refinanţarea datoriei existente (publică şi privată) şi pentru finanţarea datoriei nou create, mai arată comunicatul. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va înregistra în 2018 cel mai ridicat nivel al deficitului public structural din Uniunea Europeană. De asemenea, în anii următori, deficitul bugetar e programat să se abată substanţial de la obiectivul pe termen mediu şi lung asumat prin tratatele europene de România în cadrul Pactului fiscal european, de maximum 1% din PIB. În aceste condiţii, România va rămâne plasată pe radarul investitorilor străini într-o zonă de risc al finanţelor publice, determinându-i să solicite o primă de risc mai mare pentru a susţine finanţarea economiei.
