Agricultura - sectorul care a înregistrat producţii vegetale clasate în recordul ultimilor 40 de ani şi care a susţinut peste aşteptări economia României - a fost vedeta anului 2013.
De la o prognoză de 1,6% în primăvara acestui an, creşterea economică a României a fost revizuită în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adăugate brute din agricultură fiind estimat la 11,9%, faţă de procentul iniţial de 6,4%.
Pe fondul unor condiţii meteo favorabile, dar şi a unor măsuri luate de autorităţi în sectorul irigaţiilor, producţia vegetală va depăşi 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât în 2012, an în care seceta "a pârjolit" recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone. Statisticile arată că suprafaţa terenurilor necultivate a scăzut de zece ori în ultimii ani, de la trei milioane de hectare în 2007-2008 la numai 300.000 de hectare în prezent, dintr-un total arabil de aproape 11 milioane de hectare.
Cireaşa de pe tort, în 2013, a fost scăderea TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, măsură aşteptată de industria de morărit şi panificaţie care se luptă anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdată, rezultatele aşteptate în privinţa încasărilor la buget, chiar dacă la raft pâinea s-a ieftinit, în medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.
Recoltele record din 2013 au fost obţinute datorită "mixului între vremea bună şi măsurile administrative", iar acest lucru a contribuit şi la reducerea terenurilor nelucrate de la 2-3 milioane hectare anii trecuţi la numai 300.000 de hectare în 2013, apreciază ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
"Cred că am oferit în 2013 un cadrul favorabil pentru cei care sunt în agricultură şi aici mă refer, în primul rând, la umplerea canalelor de irigaţii, costurile de 6—7 milioane de euro fiind acoperite de Ministerul Agriculturii, chiar dacă nu erau bugetate. A fost o măsură foarte bună, care nu s-a mai luat în ultimii 10-15 ani şi care a oferit o şansă fermierilor care aveau nevoie de apă pentru culturi în luna mai, când era secetă. De asemenea, am listat ANIF ca jucător pe piaţa de energie, şi care practic va avea acces la un cost redus al energiei, care se va reflecta în costul final pe care îl plătesc beneficiarii când contractează apa de la ANIF. Dacă în mai a fost secetă, lunile iunie şi iulie au fost bune din punct de vedere al precipitaţiilor şi astfel, un mix între vreme bună şi măsurile luate, ne-au adus în situaţia în care avem un an agricol foarte bun cu producţii record. Cred că este vorba de a treia producţie vegetală din ultimii 43 de ani. Dacă le punem cap la cap depăşim o producţie totală de 22 de milioane de tone. Avem date de la INS care arată că o parte importantă din creşterea economică a României s-a datorat agriculturii pentru că de la o prognoză de 1,6%, s-a revizuit la 2,2%", a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii.
Potrivit datelor statistice, producţia de grâu obţinută în 2013 a ajuns la 7,296 milioane de tone, faţă de 4,7 milioane tone în anul precedent, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz şi orzoaică recolta a depăşit 1,511 milioane tone. La floarea-soarelui, România a avut cea mai bună recoltă din Uniunea Europeană de 2,088 milioane tone, comparativ cu 1,3 milioane tone în 2012, iar recolta de porumb s-a dublat de la 5,4 milioane la 10,7 milioane tone.
Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile pentru România, grâul şi porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piaţa externă. Numai în primele nouă luni "au plecat" către Egipt, Arabia Saudită, Iran dar şi către Italia sau Spania peste 4,5 milioane de tone de grâu şi porumb.
Datele Ministerului Agriculturii arată că, în primele nouă luni din 2013, cele mai mari încasări au fost obţinute din exporturile de porumb şi grâu, peste un 1,038 miliarde de euro. Circa 683,1 milioane euro au fost aduse de 3,27 milioane de tone de grâu şi meslin, iar 355,2 milioane de euro pentru 1,23 milioane tone de porumb, acestea reprezentând aproape o treime din totalul încasărilor de 3,5 miliarde euro realizate de România din comerţul cu produse agroalimentare.
Pe de altă parte, fermierii români au susţinut anul trecut că preţurile cerealelor au scăzut la jumătate faţă de anul precedent chiar dacă au avut recolte superioare anilor precedenţi şi din păcate nu vor reuşi să-şi scoată cheltuielile. Agricultorii consideră că preţurile de 0,50 — 0,60 lei pe kilogramul de grâu şi porumb şi de un leu/kg la floarea soarelui au fost "o bătaie de joc", fiind total insuficiente pentru recuperarea investiţiilor şi reluarea ciclului agricol în toamna acestui an.
Producătorii agricoli au reclamat şi faptul că preţurile de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România au fost mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte ţări. Din această cauză PIB-ul României va fi prejudiciat cu peste 2,5 miliarde de euro.
"Fermierii români vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 — 2013, principala cauză constituind-o scăderea preţurilor la produsele agricole. (...) În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantităţii rămânând în gospodării pentru consumul populaţiei. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus — valorii şi a Taxei pe Valoarea Adăugată", a subliniat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Potrivit unor analize furnizate de Organizaţia Europeană a Producătorilor Agricoli COPA — COGECA, preţurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% faţă de anul precedent, în timp ce producţia europeană nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafaţa cultivată a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce priveşte producţia medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, faţă de numai 5,4 tone anul precedent.
Motivul principal pentru scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole a fost legat nu doar de decapitalizarea producătorilor agricoli, dar mai ales de lipsa spaţiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spaţii de depozitare şi ajung astfel să impună preţul de achiziţie pe piaţa din România. După recoltare, grânele au fost cumpărate la preţuri de nimic de o mână de intermediari, care deţin silozuri, şi care îşi permit să le vândă mai târziu pe piaţa externă, când cotaţiile pe pieţele internaţionale sunt în creştere. Din această cauză, într-un an cu producţie record, agricultorii care nu au avut acces la astfel de spaţii de depozitare, nu au putut să îşi acopere nici măcar costurile de producţie.
Analize recente realizate de specialişti arată că preţul grâului pe plan local s-ar putea menţine relativ stabil în perioada următoare, dar este posibil ca 2014 să aducă scumpiri de până la 15%, deoarece, din punct de vedere statistic, este puţin probabilă repetarea anului agricol foarte bun, atât în România, cât şi la nivel global.
"În prezent, preţul grâului este semnificativ mai redus decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, atât datorită condiţiilor favorabile producţiei interne de anul acesta, cât şi scăderii semnificative a preţului la nivel internaţional. Grâul tranzacţionat la Bursa de Mărfuri de la Chicago (CBOT) s-a ieftinit cu peste 22% în ultimul an, iar leul este, la rândul său, cu aproape 5,4% mai puternic faţă de dolar, decât acum un an. Astfel, pe piaţa locală, preţul de achiziţie de la producători este cu aproape 20% mai mic decât anul trecut şi, independent de alţi factori, deprecierea preţului ar trebui să se reflecte într-o ieftinire a produselor ce au la bază grâul", arată Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB România.
Pe pieţele internaţionale, preţul grâului a scăzut cu aproximativ 31,8% în ultimele 17 luni, de la un maximum de 9,37 dolari pe buşel (un buşel = 27 de kilograme), în iulie 2012, până la 6,39 dolari pe 10 decembrie 2013. Faţă de acum un an, preţul este cu 22,5% mai jos, subliniază analiştii.
Pâine mai „albă”
Reducerea TVA la 9% la pâine şi produse de panificaţie de la 1 septembrie şi-a arătat primul efect prin ieftinirea pâinii, în medie, cu 10-12%, după cum afirmă autorităţile, dar şi prin faptul că "au ieşit la suprafaţă" cantităţi mult mai mari de făină şi de pâine, însă încasările la buget se lasă aşteptate. "Cred că în mare ne-am atins obiectivele mai avem doar unul, pe care urmează să-l cuantificăm şi anume să vedem dacă încasările la buget sunt cel puţin egale cu cele din TVA de 24%. Dacă toate acestea se întâmplă, din a doua parte a anului 2014, vom reduce TVA şi la alte produse, cum ar fi la carne şi produse din carne", a spus Daniel Constantin.
Măsura de reducere a TVA a fost luată nu doar din motive politice, ci din raţiuni economice, în condiţiile în care consumul de pâine s-a redus de la 1,8 milioane de tone în anii 1999/2000, la doar 588.000 de tone în 2010. Dacă în anii 1999 şi 2000, când s-a luat decizia de a creşte TVA de la 11% la 19%, consumul de pâine era 1,8 milioane de tone, pe parcursul a patru ani, perioada în care s-a aplicat această cotă de TVA, consumul de pâine pentru care s-au plătit taxe şi impozite a scăzut la mai mult de jumătate, respectiv la circa 840.000 de tone. Când s-a luat decizia de a creşte TVA de la 19% la 24%, consumul raportat a fost de 588.000 tone.
Potrivit ministrului Agriculturii, în luna octombrie din 2013 consumul de pâine a ajuns la 62.117 tone, faţă de 54.916 tone în august şi 54.497 tone în septembrie. În prezent, consumul de pâine pe locuitor în România este de mai puţin de 30 de kilograme pe an, faţă de media europeană de 80 kilograme pe an, iar diferenţa se vede în evaziunea fiscală din domeniu.
Patronatele din industrie au susţinut că evaziunea fiscală din sectorul de morărit şi panificaţie s-ar putea reduce de la 67% la 20%, în circa opt luni după introducerea TVA de 9% la pâine, respectiv de la un miliard de lei în prezent, la aproximativ 200 de milioane de lei. Sumele neîncasate de bugetul statului din TVA dar şi din alte taxe în domeniul de morărit şi panificaţie se ridică anual la circa 1,5 miliarde de lei.
De asemenea, autorităţile iau în calcul o reducere de TVA şi la produsele ecologice pentru creşterea consumului pe piaţa internă, dar şi pentru susţinerea sectorului de agricultură ecologică. România are un potenţial imens şi în agricultura ecologică, cu o suprafaţă de 450.000 de hectare certificate pentru producţie şi alte 250.000 de hectare cu pajişti şi un număr de 26.000 de operatori înregistraţi în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producţie, în special materie primă şi foarte puţine produse procesate.
Schimbări de legislaţie
Anul 2013 a adus însă şi legislaţia necesară pentru înfiinţarea primului fond mutual din România, care va putea acoperi pierderile din agricultură, dar şi legea pentru liberalizarea pieţei funciare.
Schimbarea legislaţiei pentru acordarea ajutorului pe cap de animale la bovine aduce, pe lângă sprijinul efectiv pe cap de animal, şi un sprijin pentru producţia de lapte, dar şi o rezolvare în ceea ce priveşte scoaterea la suprafaţă a unei cantităţi importante de lapte, mai ales după eliminarea cotei la nivel european, de la 1 ianuarie 2015. De asemenea, acordarea unui ajutor de minimis, în sumă totală de 70,8 milioane de lei pentru 41.000 de gospodării, unde se regăsesc 210.000 de capete de bovine, pentru achiziţionarea tancurilor de răcire a laptelui rezolvă, în opinia autorităţilor, şi asocierea producătorilor, dar şi comercializarea unui lapte conform pe piaţă, începând cu 2014, în condiţiile în care România era ultimul stat din UE care cerea derogare pentru laptele neconform.
Nu în ultimul rând, deblocarea exporturilor de carne de porc pe piaţa Uniunii Europene, dar şi semnarea acordurilor de export cu China pentru bovine şi carne de porc, iar în viitor şi pentru ovine vor avea efecte începând cu anul 2014. Ministrul Agriculturii susţine că România va putea exporta în China în jur de 500.000 de taurine şi 4 — 5 milioane de oi, în condiţiile în care, pe acest sector, efectivele au crescut foarte mult, la 14 milioane de capete.
"Am reuşit să trecem în anexa doi şi acest lucru înseamnă că putem să exportăm din nou carne de porc pe piaţa Uniunii Europene din 2014. Nu mai vorbesc de acordul cu China pe care l-am semnat şi care creează premisele pe zona de creştere a porcinelor şi a bovinelor. Putem să avem o creştere a efectivelor, dacă avem politici corecte, dar care să se resimtă în dezvoltarea zootehniei româneşti pentru că astăzi exportăm foarte multă materie primă, exportăm grâu, porumb, floarea soarelui, dar odată cu dezvoltarea zootehniei, cerealele pot fi absorbite pe piaţa internă. Nu mai exportăm materie primă, ci produse cu valoare adăugată şi asta înseamnă venituri mai mari pentru fermierii din România", apreciază şeful de la Agricultură.
România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol şi 10 milioane de hectare de terenuri arabile şi cultivate la această dată, are toate şansele să devină un jucător important pe piaţa cerealelor nu numai din bazinul Mării Negre ci şi din Europa, dacă îşi va îmbunătăţi randamentul de producţie, va creşte capacitatea de stocare, va reduce dependenţa de condiţiile de mediu, iar producţia agricolă va fi folosită pentru consolidarea poziţiei în zonă.
