„Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 s-au reabilitat drumuri comunale, şcoli, cămine culturale şi s-au susţinut fermierii, iar în 2018 sperăm să depăşim 50% absorbţia fondurilor; în 2015-2016 n-a fost adus niciun ban”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, informează Mediafax.
„În PNDR, am făcut salturi extraordinare. Ajungem că anul acesta va fi posibil să depăşim 50% grad de absorbţie în PNDR. (...) La PNDR, în 2015-2016 niciun cent, repet cu voce apăsată, niciun cent nu a fost adus în România pe Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Da, a fost un avans dat de UE pentru a avea capital de lucru pentru PNDR, dar asta nu a fost ban adus ca urmare a unui program sau a unui proiect. Practic, niciun cent. În 2017-2018 au fost realizări”, a adăugat ministrul Petre Daea.
„Unde se regăsesc aceşti bani pe care i-am luat de la Uniunea Europeană? 12.783 de tineri fermieri sprijiniţi financiar prin PNDR 2014-2020, pentru Activităţi Agricole, din care 2.649 de tineri fermieri din zona montană. Avem două zone de interes major, zona de interes agricol care înseamnă fermieri, unităţi de procesare, unităţi de preluare pentru a face legătura între activitatea primară, cea de producţie şi preluare pentru a crea valoare adăugată. Pe de altăparte, în dezvoltarea rurală, cea dea doua etapă a conceptului este de a îmbunătăţi infrastructura, care este fundamental legată de viaţa localităţilor respective”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Potrivit ministrului Petre Daea, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală „s-au realizat 3.359 de km de drumuri comunale. Modernizări de drumuri, care înseamnă distanţa de la Bucureşti la Madrid”.
De asemenea, datele prezentate arată că s-au modernizat drumuri forestiere, 718 km în judeţele Bistriţa Năsăud, Harghita şi Braşov.
„Reţeaua de alimentare cu apă în mediul rural, de extremă importanţă care s-a alimentat din PNDR, s-a realizat în România o reţea de 1.689 de km, practic este distanţa de aici până la Berlin, iar judeţele unde s-au realizat cele mai multe lucrări în acest domeniu sunt Suceava, Harghita şi Olt”, precizează sursa citată.
„Patru milioane de locuitori beneficiază de infrastructura rurală şi patrimoniu cultural reabilitat. Care înseamnă nu în ultimă instanţă reţeaua de canalizare în mediul rural, de 2.909 km. Reţeaua aceasta înseamnă distanţa de la Bucureşti până la Oslo”, a adăugat ministrul.
Un al proiect din Planul de Dezvoltare Rurală a fost susţinerea fermierilor tineri prin programul de Investiţii pentru Agricultură prin PNDR 2014-2020.
„Au fost susţinuţi prin acest program 9.969 de fermieri tineri. S-au realizat 189 de unităţi de procesare produse agricole şi pomicule. S-au creat 6.158 de noi locuri de muncă, drumuri agricole prin sate. În plus, 315.352 de hectare sunt deservite de aceste lucrări pentru modernizare”, a spus ministrul.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în topul primelor cinci judeţe în funcţie de numărul proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR 2014-2020 au fost Bihor, Bistriţa-Năsăud, Dolj, Dâmboviţa şi Maramureş.
„Prin acest Plan Naţional de Dezvoltare Rurală foarte multe obiective au fost reabilitate. Au fost reabilitate 319 unităţi de învăţământ, care înseamnă licee, grădiniţe, infrastructură socială. În aceste 319 unităţi s-au investit 118 milioane de euro pe care i-am luat de la Uniunea Europeană. Cămine culturale 614, cu 178 de milioane de euro, veniţi prin acest program”, a adăugat Petre Daea.
În privinţa judeţelor cu cele mai multe finanţări de Utilitate Publică prin PNDR 2014-2020, din datele prezentate de ministrul Agriculturii au fost Bihor, cu 21 de poroiecte pentru unităţi de învăţământ, cămine culturale, apoi s-au realizat în Mureş 60 - drumuri comunale. Cele mai multe proiecte au fost ăn Cluj (35), iar reţeaua de apă/canalizare în Suceava, unde s-au realizat 28 de proiecte.
„Programul de tomate este un succes pentru ţară şi pentru toţi, deoarece mai mult decât anul trecut s-au putut vedea în pieţe şi unităţi de comercializare legumele sau tomate româneşti. Anul acesta nu a existat un supermarlet care să nu aibă cel puţin un sortiment de tomate româneşti”, a mai adăugat ministrul Agriculturii.
Oficialul a mai declarat că România a înregistrat producţii record de grâu în această vară - peste 10 milioane de tone.
„Într-un an cu mari probleme din punct de vedere meteorologic, anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a declarat ministrul, într-o conferinţă de presă.
„Vă pot spune că la grâu am recoltat mai mult decât anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul. Cea mai grea perioadă pentru grâu a fost cea de recoltat, când dintr-un calcul pe o fermă în 30 de zile a avut doar 4 zile bune de lucru, iar producţia este cu aproximativ 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fiermierii o merită şi pe care ţara trebuie să o folosească, iar noi toţi să o consemănam ca atare. Este prima dată când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, a mai declarat Petre Daea.
