Preºedintele Confederaþiei Naþionale Sindicale (CNS) Cartel Alfa, Bogdan Hossu, afirmã, într-un interviu acordat Agenþiei Naþionale de Presã AGERPRES, cã peste 1,3 milioane de angajaþi care lucreazã în întreprinderi mici ºi mijlocii sunt lipsiþi - la ora actualã - de o protecþie eficientã a muncii, deoarece Legea 62/2011 nu le dã posibilitatea încheierii unui Contract colectiv de muncã (CCM) la nivel de unitate ºi eliminã, totodatã, procesul de negociere a Contractului Colectiv de Muncã la nivel Naþional (CCMUNN) ºi a Contractului Colectiv de Muncã (CCM) la nivel sectorial.
Pe de altã parte, Bogdan Hossu considerã cã Guvernul trebuie sã intervinã în probleme precum ºomajul tehnic, bursa naþionalã pentru piaþa de gaz, rezolvarea problemelor energiei verzi, prioritãþile investiþionale.
În ceea ce priveºte decizia politicã a autoritãþilor de reducere a cotelor de contribuþii sociale la angajator cu 5 puncte procentuale din a doua parte a anului viitor, preºedintele CNS Cartel Alfa susþine cã este vorba de o intenþie complet irealã, deoarece aceasta nu înseamnã altceva decât o dereglementare a asigurãrilor sociale.
AGERPRES: Care sunt principalele obiective pe care CNS Cartel Alfa le are pentru acest an?
Bogdan Hossu: Principalele obiective pe care le avem în vedere pentru anul 2014 se referã la modificarea Legii privind dialogul social nr. 62/2011, în variantã redusã, realizarea unei reforme profunde în domeniul Sãnãtãþii, dar ºi reconsolidarea miºcãrii sindicale. Dorim de fapt reformarea acestei miºcãri, prin reîntoarcerea cãtre sindicatul de bazã.
AGERPRES: Care este, la ora actualã, situaþia miºcãrii sindicale din România?
Bogdan Hossu: Miºcarea sindicalã din România trece printr-o reformã-ºoc, în urma modificãrii bruºte a cadrului legislativ din piaþa muncii, produsã în luna mai 2011. Din cauza acestei modificãri, procesul de negociere a Contractului Colectiv de Muncã la nivel Naþional (CCMUNN) ºi a Contractului Colectiv de Muncã (CCM) la nivel sectorial a dispãrut, transferând integral problematica unei politici echitabile ºi etice la nivelul contractelor colective de muncã din fiecare unitate. Ca urmare, peste 1,3 milioane de lucrãtori rãmân complet descoperiþi, deoarece lucreazã în întreprinderi mici ºi mijlocii (IMM-uri) ºi nu au posibilitatea încheierii CCM la nivel de unitate prin lege, iar CCM sectorial sau CCMUNN nu mai existã. În practicã, relaþiile de muncã s-au transformat într-un sistem feudal, în care angajatorii neinteresaþi de responsabilitatea socialã pe care o au devin niºte „stãpâni de sclavi” moderni.
Efectul dezastruos al modificãrii legislative are consecinþe ºi asupra organizaþiilor patronale, care nu mai au niciun rost pentru proprii membri, ceea ce face ca dialogul social, în principal tripartit, sã devinã numai bi-partit (guvern-sindicate). Asumarea acestor schimbãri legislative, inclusiv de cãtre actuala coaliþie (contrar promisiunilor fãcute în 2011 sau în campania electoralã din 2012), are drept consecinþã o substituire a organizaþiilor patronale de cãtre Guvern. Acesta va trebui sã preia ºi sã suporte toate acþiunile ºi problemele care în mod normal erau rezolvate (fãrã participarea guvernamentalã), într-un dialog bi-partit normal: patronat-sindicat. În concluzie: miºcarea sindicalã se reformeazã, acþiunile se vor radicaliza împotriva Guvernului.
AGERPRES: Ce mãsuri trebuie sã ia autoritãþile pentru a sprijini economia, în condiþiile în care criza continuã sã afecteze atât þãrile europene cât ºi continentul american?
Bogdan Hossu: Mãsurile trebuie sã fie rezultatul unui dialog tripartit, dialog care la ora actualã este aproape inexistent. În 2012, Consiliul Naþional Tripartit pentru Dialog Social (CNT-DS) a fost reunit de douã ori ºi, deºi a prevãzut anumite comisii care sã finalizeze analize pe subiectul relansãrii economice ºi pe cel al politicilor de ocupare, respectiv pãstrarea ºi crearea de noi locuri de muncã, nu s-a fãcut nimic.
Ar trebui luate multiple mãsuri, unele cu costuri financiare, altele fãrã, dar toate necesitã asumarea responsabilitãþilor de decizie. Câteva dintre ariile în care trebuie sã se intervinã sunt ºomajul tehnic, bursa naþionalã pentru piaþa de gaz, rezolvarea problemelor energiei verzi, prioritãþile investiþionale.
AGERPRES: Care sunt consecinþele deprecierii monedei naþionale asupra economiei româneºti ºi cum este afectatã populaþia de creºterea monedei euro?
Bogdan Hossu: Deprecierea leului este un rezultat multiplu, inclusiv repetarea experienþelor negative ale Bãncii Naþionale a României (BNR), prin reducerea depozitelor obligatorii ale bãncilor la BNR, care a permis cu tot cu acordul de la Viena scoaterea din România a peste 7 miliarde de euro. Fãrã o politicã coerentã de echilibru a pieþei interne ºi a exporturilor, dezechilibrele se vor accentua.
AGERPRES: Ce impact va avea asupra salariaþilor ºi angajatorilor decizia autoritãþilor de reducere a contribuþiilor sociale cu 5 puncte procentuale, din a doua parte a anului?
Bogdan Hossu: Este o intenþie, complet irealã, deoarece nu înseamnã decât o dereglementare a asigurãrilor sociale, prin transferarea acestor cheltuieli cãtre cetãþean. Acest fapt conduce la o precarizare ºi mai mare a nivelului de trai. Reducerea de taxe, dacã se face, trebuie sã fie precedatã cel puþin de adoptarea unor decizii de acoperire — prin transferuri de la buget — a unor decizii politice. De asemenea, este nevoie de transparentizarea cheltuielilor banilor din asigurare ºi de participarea reprezentanþilor asiguraþilor la administrarea banilor. Statul trebuie sã supravegheze doar corectitudinea acestei administrãri.
Abia a doua etapã este reprezentatã de reducerea taxei. În mod normal, acest proces se face 50% la salariat ºi 50% la angajator.
AGERPRES: În ce stadiu se aflã proiectul de unificare sindicalã, "Cartel Alfa" — BNS?
Bogdan Hossu: Acest proiect stagneazã, dar sperãm ca reforma sã împingã ºi la accelerarea acestui proces.
AGERPRES: Cum apreciaþi cã decurge dialogul social cu Guvernul ºi/sau patronatele?
Bogdan Hossu: Deºi a fost construit un mini-minister pentru Dialog social, cu ministru, secretar de stat ºi personal asociat, se constatã cã — faþã de guvernarea Boc — lucrurile sunt tot atât de formale ºi fãrã responsabilitate ºi implicare. Atât CNT-DS, cât ºi comisiile, funcþioneazã în cea mai mare parte formal: se primesc documentele cu 10-12 ore înainte de reuniunea Comisiei pentru Dialog Social, fãrã a le permite partenerilor sociali dezbaterea necesarã, consultarea membrilor. În plus, orice observaþii se fac ºi oricât de pertinente ar fi acestea, nu sunt luate în considerare.
