Referendumul propus de premierul grec George Papandreou, prin care grecii ar urma să-şi declare susţinerea pentru planul de austeritate impus de liderii zonei euro, va avea loc în decembrie, potrivit Reuters. Decizia lui Papandreou a creat o undă de şoc în Europa: liderii europeni sunt furoşi şi au convocat întâlniri de urgenţă, bursele au luat-o la vale iar temerile referitoare la destrămarea zonei euro sau chiar a Uniunii Europene sunt tot mai accentuate. Ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri dimineaţă, că un eventual răspuns negativ al elenilor la planul de slvare propus de UE ar putea avea "consecinţe dramatice" pentru zona euro şi restul Uniunii. În paralel, tot mai multe voci din ţările "salvatoare" se întreabă dacă Grecia merită să fie salvată, reamintind atitudinea faţă de muncă a grecilor, dar şi evaziunea fiscală. Un studiu apărut într-un cotidian britanic arată, de pildă, o situaţie, incredibilă: un singur oraş are mai multe maşini Porsche Cayenne decât persoane care declară un venit anual de 50.000 de euro sau mai mare.
Liderii zonei euro conveniseră, săptămâna trecută, un pachet financiar de 130 de miliarde de euro pentru Grecia şi reducerea datoriilor statului elen către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Ajutorul extern, suplimentar faţă de pachetul de împrumuturi de 110 miliarde de euro lansat anul trecut, este însă condiţionat de măsuri de austeritate.
Oficialii francezi au fost foarte clari că lui Papandreou i se va spune că Grecia trebuie să-şi respecte angajamentele, asumate prin înţelegerea de săptămâna trecută, indiferent de rezultatul referendumului. Sarkozy, furios din cauza referendumului, vrea ca Grecia să aprobe, în guvern şi Parlament, cât mai curând posibil acordul de săptămâna trecută, pentru a trece la implmentarea măsurilor convenite.
Liderii euro vor exercita, probabil, presiuni asupra Greciei şi în privinţa momentului şi a întrebării care va fi prezentată grecilor la referendum. Franţa nu vrea ca referendumul să fie programat peste o perioadă prea lungă şi ar prefera ca întrebarea adresată grecilor să nu fie legată de măsurile de austeritate, ci de apartenţa la zona euro.
Câte limuzine au grecii pe cap de locuitor?
Frenezia generată de planul Germaniei de a salva zona euro ar putea fi de scurtă durată după decizia de a se organiza referendumul, scrie şi Telegraph, care atrage atenţia asupra gravelor probleme de evaziune fiscală din Grecia. Conform unei cercetări a profesorului Herakles Polemarchakis, fost şef al departamentului economic al primului-ministru grec, într-un singur oraş din Grecia, capitală a unei regiuni agricole, Grecia sunt mai multe maşini Porsche Cayenne decât persoane care declară un venit anual de 50.000 de euro sau mai mare. Asta în condiţiile în care o astfel de maşină costă cel puţin 48.000 de dolari, conform site-urilor de specialitate.
Producătorii germani de maşini ar putea fi mândri de cât de bine merg exporturile lor în Grecia, scrie sursa citată, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre plătitorii de taxe din Germania. Telegraph se întreabă de ce ar mai fi dispuşi aceştia să salveze de la faliment o ţară în care populaţia nu îşi plăteşte taxele la stat. "Să lăsăm deoparte discuţia despre macroeconomie şi deficitul bugetar. Ideea e că mulţi greci încă trăiesc în lux", notează sursa.
Un ţăran şi două Porsche-uri
Spre exemplu, în oraşul Larissa, capitala unei regiuni agricole a Greciei, unde trăiesc 250.000 de locuitori, sunt mai multe automobile Porsche pe cap de locuitor decât în New York sau la Londra. "În Larissa sunt cele mai multe Porsche Cayenne pe cap de locuitor din lume, toată lumea vorbeşte despre acest oraş în Stuttgart (n.r. - oraşul producătorului de bolizi de lux)", spune profesorul Polemarchakis. "Numărul mare de maşini Porsche este curios, ţinând cont că agricultura nu este un sector înfloritor al economiei Greciei, generând doar 6,65% din PIB în 2000 şi 3,2% în 2009. În plus, jumătate din banii investiţi în agricultură reprezintă subvenţii de la Comisia Europeană", mai spune economistul.
Polemarchakis nu este singurul care trage un semnal de alarmă. Săptămâna trecută, miliardarul George Soros i-a atacat pe liderii zonei euro, spunând că decizia de salvare a Greciei va avea efect între "o zi şi maximum trei luni".
În plus, China se întreabă de ce ar trebui să susţină economia Greciei, în condiţiile în care şomerii eleni câştigă mai mult decât majoritatea muncitorilor chinezi.
Totodată, Telegraph notează că "aducerea împreună a două culturi atât de diferite precum a Greciei şi a Germaniei reprezintă o problemă, mai ales din cauza atitudinii diferite faţă de muncă şi plata taxelor".
Leonard Orban: "Consecinţele unui NU la referendumul din Grecia ar putea fi dramatice"
Într-un interviu acordat RFI, ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că un rezultat negativ al referendumului din Grecia, adică elenii să nu dorească ajutorul UE, ar putea avea "consecinţe dramatice" asupra întregii Uniuni Europene. "Decizia premierului grec a stârnit îngrijorări majore în toate statele membre, nu numai din zona euro, ci şi din afara acesteia. Consecinţele unui NU la acest referendum ar putea fi imprevizibile şi ar putea influenţa nu numai evoluţia zonei euro, ci şi evoluţia întregii Uniuni Europene. E clar că, în condiţiile în care acest referendum va fi menţinut, va trebui să ajutăm cât mai mult, astfel încât să se ajungă la un rezultat pozitiv", a declarat Orban.
În urma anunţului premierului elen, bursele europene au scăzut puternic.
Cum vrea "profetul crizei" să salveze Grecia
Economistul Nouriel Roubini crede că Grecia are o singură opţiune: un faliment ordonat şi revenirea la drahmă. Iată raţionamentul economistului supranumit „profetul crizei”.
Grecia este insolvabilă, necompetitivă şi prinsă într-o recesiune în care se tot adânceşte, exacerbată de măsurile dure, unele dintre ele excesive, de consolidare fiscală. Este momentul ca ţara să dea faliment în mod ordonat, să iasă din zona euro, să se întoarcă la drahmă pentru a redeveni solvabilă, competitivă şi pentru a-şi relua creşterea.
Ieşirea din zona euro necesită conversia datoriilor în euro în drahme, pentru a se evita efectele negative de balanţă ce vor surveni după deprecierea noii monede.
Grecia poate ieşi din uniunea monetară ordonat şi după negocieri, limitându-se pagubele colaterale pe care abandonul euro le-ar aduce economiei şi pieţelor financiare, dacă vor fi folosite mecanismele obişnuite şi dacă va fi asigurată finanţarea necesară din partea organismelor internaţionale. O astfel de finanţare, atât pentru Grecia, cât şi pentru alte state cu probleme din zona euro, va limita contagiunea şi pierderile pentru ţările creditoare, iar sistemul financiar din Grecia şi economia ţării nu vor suferi o implozie haotică. Falimentul şi ieşirea din zona euro vor fi dureroase şi costisitoare, dar alternativa unui deceniu de deflaţie şi recesiune va fi mult mai rea, economic, financiar şi social.
Mai mult decât atât, există precedente istorice cu ţări care au avut succes pe drumul unui default controlat pe datoria externă nesustenabilă, renunţând la sistemul de consiliu monetar care impune, printre altele, legarea monedei naţionale de o altă valută, prin curs fix.
Liderii zonei euro conveniseră, săptămâna trecută, un pachet financiar de 130 de miliarde de euro pentru Grecia şi reducerea datoriilor statului elen către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Ajutorul extern, suplimentar faţă de pachetul de împrumuturi de 110 miliarde de euro lansat anul trecut, este însă condiţionat de măsuri de austeritate.
Oficialii francezi au fost foarte clari că lui Papandreou i se va spune că Grecia trebuie să-şi respecte angajamentele, asumate prin înţelegerea de săptămâna trecută, indiferent de rezultatul referendumului. Sarkozy, furios din cauza referendumului, vrea ca Grecia să aprobe, în guvern şi Parlament, cât mai curând posibil acordul de săptămâna trecută, pentru a trece la implmentarea măsurilor convenite.
Liderii euro vor exercita, probabil, presiuni asupra Greciei şi în privinţa momentului şi a întrebării care va fi prezentată grecilor la referendum. Franţa nu vrea ca referendumul să fie programat peste o perioadă prea lungă şi ar prefera ca întrebarea adresată grecilor să nu fie legată de măsurile de austeritate, ci de apartenţa la zona euro.
Câte limuzine au grecii pe cap de locuitor?
Frenezia generată de planul Germaniei de a salva zona euro ar putea fi de scurtă durată după decizia de a se organiza referendumul, scrie şi Telegraph, care atrage atenţia asupra gravelor probleme de evaziune fiscală din Grecia. Conform unei cercetări a profesorului Herakles Polemarchakis, fost şef al departamentului economic al primului-ministru grec, într-un singur oraş din Grecia, capitală a unei regiuni agricole, Grecia sunt mai multe maşini Porsche Cayenne decât persoane care declară un venit anual de 50.000 de euro sau mai mare. Asta în condiţiile în care o astfel de maşină costă cel puţin 48.000 de dolari, conform site-urilor de specialitate.
Producătorii germani de maşini ar putea fi mândri de cât de bine merg exporturile lor în Grecia, scrie sursa citată, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre plătitorii de taxe din Germania. Telegraph se întreabă de ce ar mai fi dispuşi aceştia să salveze de la faliment o ţară în care populaţia nu îşi plăteşte taxele la stat. "Să lăsăm deoparte discuţia despre macroeconomie şi deficitul bugetar. Ideea e că mulţi greci încă trăiesc în lux", notează sursa.
Un ţăran şi două Porsche-uri
Spre exemplu, în oraşul Larissa, capitala unei regiuni agricole a Greciei, unde trăiesc 250.000 de locuitori, sunt mai multe automobile Porsche pe cap de locuitor decât în New York sau la Londra. "În Larissa sunt cele mai multe Porsche Cayenne pe cap de locuitor din lume, toată lumea vorbeşte despre acest oraş în Stuttgart (n.r. - oraşul producătorului de bolizi de lux)", spune profesorul Polemarchakis. "Numărul mare de maşini Porsche este curios, ţinând cont că agricultura nu este un sector înfloritor al economiei Greciei, generând doar 6,65% din PIB în 2000 şi 3,2% în 2009. În plus, jumătate din banii investiţi în agricultură reprezintă subvenţii de la Comisia Europeană", mai spune economistul.
Polemarchakis nu este singurul care trage un semnal de alarmă. Săptămâna trecută, miliardarul George Soros i-a atacat pe liderii zonei euro, spunând că decizia de salvare a Greciei va avea efect între "o zi şi maximum trei luni".
În plus, China se întreabă de ce ar trebui să susţină economia Greciei, în condiţiile în care şomerii eleni câştigă mai mult decât majoritatea muncitorilor chinezi.
Totodată, Telegraph notează că "aducerea împreună a două culturi atât de diferite precum a Greciei şi a Germaniei reprezintă o problemă, mai ales din cauza atitudinii diferite faţă de muncă şi plata taxelor".
Leonard Orban: "Consecinţele unui NU la referendumul din Grecia ar putea fi dramatice"
Într-un interviu acordat RFI, ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că un rezultat negativ al referendumului din Grecia, adică elenii să nu dorească ajutorul UE, ar putea avea "consecinţe dramatice" asupra întregii Uniuni Europene. "Decizia premierului grec a stârnit îngrijorări majore în toate statele membre, nu numai din zona euro, ci şi din afara acesteia. Consecinţele unui NU la acest referendum ar putea fi imprevizibile şi ar putea influenţa nu numai evoluţia zonei euro, ci şi evoluţia întregii Uniuni Europene. E clar că, în condiţiile în care acest referendum va fi menţinut, va trebui să ajutăm cât mai mult, astfel încât să se ajungă la un rezultat pozitiv", a declarat Orban.
În urma anunţului premierului elen, bursele europene au scăzut puternic.
Cum vrea "profetul crizei" să salveze Grecia
Economistul Nouriel Roubini crede că Grecia are o singură opţiune: un faliment ordonat şi revenirea la drahmă. Iată raţionamentul economistului supranumit „profetul crizei”.
Grecia este insolvabilă, necompetitivă şi prinsă într-o recesiune în care se tot adânceşte, exacerbată de măsurile dure, unele dintre ele excesive, de consolidare fiscală. Este momentul ca ţara să dea faliment în mod ordonat, să iasă din zona euro, să se întoarcă la drahmă pentru a redeveni solvabilă, competitivă şi pentru a-şi relua creşterea.
Ieşirea din zona euro necesită conversia datoriilor în euro în drahme, pentru a se evita efectele negative de balanţă ce vor surveni după deprecierea noii monede.
Grecia poate ieşi din uniunea monetară ordonat şi după negocieri, limitându-se pagubele colaterale pe care abandonul euro le-ar aduce economiei şi pieţelor financiare, dacă vor fi folosite mecanismele obişnuite şi dacă va fi asigurată finanţarea necesară din partea organismelor internaţionale. O astfel de finanţare, atât pentru Grecia, cât şi pentru alte state cu probleme din zona euro, va limita contagiunea şi pierderile pentru ţările creditoare, iar sistemul financiar din Grecia şi economia ţării nu vor suferi o implozie haotică. Falimentul şi ieşirea din zona euro vor fi dureroase şi costisitoare, dar alternativa unui deceniu de deflaţie şi recesiune va fi mult mai rea, economic, financiar şi social.
Mai mult decât atât, există precedente istorice cu ţări care au avut succes pe drumul unui default controlat pe datoria externă nesustenabilă, renunţând la sistemul de consiliu monetar care impune, printre altele, legarea monedei naţionale de o altă valută, prin curs fix.
