Liderii europeni fac eforturi pentru a consolida puterea Fondului de stabilitate financiară, au declarat înalţi oficiali prezenţi la reuniunea anuală FMI-Banca Mondială de la Washington, în timp ce SUA, China şi alte ţări trag semnale de alarmă că această criză a datoriilor de stat afectează economia globală.
Pieţele financiare au căzut puternic în această săptămână, din cauza temerilor că actuala criză din Grecia, ţară aflată aproape de faliment, s-ar putea răspândi către alte state din zona euro. Liderii europeni resimt tot mai multă presiune internaţională să rezolve criza pentru a preveni repetarea haosului care a măturat pieţele financiare în 2007-2009, transmite Reuters. Comisarul european pentru Economie, Olli Rehn, a declarat că, odată ce guvernele din zona euro confirmă consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), atenţia Europei se va îndrepta către folosirea resurselor acestui mecanism cât mai eficace posibil. "Trebuie să găsim un mecanism prin care să putem transforma un euro din EFSF în cinci euro, însă nu s-a luat încă vreo decizie în această privinţă", a declarat o sursă oficială europeană.
Fondul de "bailout", creat pentru a sprijini statele din zona euro aflate în dificultate, are nevoie de resurse de cel puţin 2.000 miliarde euro pentru a interveni în Italia şi Spania, dacă criza s-ar răspândi către aceste ţări, estimează analiştii. Statele Unite şi alte ţări au cerut Europei să folosească fondul drept pârghie pentru a aduna mai multe resurse destinate sprijinirii statelor vulnerabile din zona euro, poate chiar cu o contribuţie din partea Băncii Centrale Europene (BCE). Însă reprezentanţi ai BCE şi oficialităţi din Germania, ţara care suportă cea mai mare parte din costurile salvării statelor cu probleme, s-au arătat reticenţi în privinţa folosirii băncii centrale în astfel de scopuri, deoarece instituţia ar trebui să-şi respecte mandatul strict de controlare a inflaţiei. "Nu ar trebui să ne gândim la folosirea unei rezerve de fonduri publică drept pârghie", a arătat Patrick Honohan, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE.
Astfel, "înarmarea" Uniunii Europene cu instrumente mai puternice de finanţare externă a guvernelor sau de sprijinire a băncilor vulnerabile a fost principalul subiect de discuţie la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, care are loc în acest weekend la Washington.
Criza datoriilor de stat ameninţă să arunce zona euro într-o nouă rundă de recesiune şi a acţionat deja ca frână pentru economia SUA, a cărei revenire era oricum timidă şi fragilă. Economiile emergente se aşteaptă de asemenea la repercusiuni din cauza crizei din Europa. "Experienţa Braziliei cu crizele din trecut sugerează că trebuie să confrunţi problemele într-o manieră urgentă şi consistentă. Cu cât durează mai mult, cu atât va costa mai mult şi problemele se vor răspândi. Trebuie să acţionaţi cu o forţă copleşitoare", a declarat guvernatorul băncii centrale a Braziliei, Alexandre Tombini.
FMI a arătat, într-un comunicat, că zona euro este determinată să facă tot posibilul pentru a rezolva criza datoriilor de stat. Fondul a avertizat că economia globală a "intrat într-o fază periculoasă, care impune o vigilenţă excepţională, coordonare şi predispoziţia la măsuri îndrăzneţe" pentru a face faţă presiunilor financiare din Europa şi pentru a împiedica răspândirea lor către alte economii.
Secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a lansat unul dintre cele mai explicite avertismente privind criza din zona euro, cerând BCE să-şi asume un rol mai important în combaterea turbulenţelor. "Ameninţarea unor default-uri în cascadă, prăbuşiri ale băncilor şi riscuri catastrofale trebuie să dispară", a spus el.
