Inspectorii de muncă nu au competenţa de a sancţiona „munca la gri” sau „salariul la plic”, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul Direcţiei Control, Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), subliniind că angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat. Niculae Voinoiu a precizat, totodată, că legislaţia românească privind securitatea şi sănătatea în muncă a fost adaptată cerinţelor europene, însă practica a scos în evidenţă că mai sunt necesare anumite revizuiri pentru a clarifica unele aspecte particulare pentru care legislaţia europeană a formulat cerinţe de ordin general.
AGERPRES: Din datele pe care le aveţi la dispoziţie, la ce nivel se ridică în prezent evaziunea fiscală din munca la negru?
Niculae Voinoiu: Din datele centralizate în cadrul Inspecţiei Muncii nu poate fi estimat nivelul evaziunii fiscale rezultat din munca la negru. Atribuţiile Inspecţiei Muncii sunt limitate în ceea ce priveşte cuantificarea corectă a muncii nedeclarate şi diminuarea acestui fenomen, în sensul că acţiunile de control nu influenţează în mod direct încasarea veniturilor la bugetul de stat şi nici crearea de locuri de muncă. Astfel, inspectorii de muncă nu au competenţa de a sancţiona „munca la gri” sau „salariul la plic”. Angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat, cealaltă parte a remuneraţiei, pană la salariul 'în mână', nefiind fiscalizată. De asemenea, inspectorii de muncă nu au competenţa de a verifica achitarea contribuţiilor sociale la bugetul consolidat al statului şi nu pot urmări achitarea amenzilor contravenţionale, executarea acestora fiind atributul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
AGERPRES: Câte controale au fost efectuate pe componenta de muncă la negru şi care a fost finalitatea lor?
Niculae Voinoiu: În perioada ianuarie-iunie 2014 au fost efectuate 74.635 controale privind „munca la negru” (munca fără forme legale).
AGERPRES: Care este valoarea amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii pentru munca fără forme legale în primele şase luni din 2014?
Niculae Voinoiu: În ceea ce priveşte „munca la negru”, valoarea amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, în primele şase luni ale anului 2014, este de 32,139 milioane lei.
AGERPRES: Cum apreciaţi numărul actual de inspectori din cadrul Direcţiei Control, Securitate şi Sănătate în Muncă, în raport cu volumul de muncă de pe teren?
Niculae Voinoiu: În ceea ce priveşte numărul inspectorilor de muncă din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, raportat la nivelul de muncă din teren, putem spune că acesta este în concordanţă cu cel al celorlalte ţări europene, şi anume o medie de aproximativ 10.000 de lucrători care revin unui inspector de muncă. În funcţie de specificul economic, de distribuţia teritorială a agenţilor economici şi de gradul de risc asociat activităţilor desfăşurate, sunt diferenţe la numărul de lucrători care revin unui inspector de muncă.
AGERPRES: Care sunt formele de evaziune fiscală cu contracte, folosite de angajatori la ora actuală?
Niculae Voinoiu: Forma de evaziune fiscală cu contracte, folosită de angajatori, rezultă din stabilirea în contractele individuale de muncă de salarii mai mici decât cele efectiv acordate. Practic, angajatorul acordă peste salariul minim garantat o parte a salariului „în mână”, această parte nefiind fiscalizată.
AGERPRES: Care sunt abaterile de la normele legale în vigoare pe care inspectorii le întâlnesc cel mai des?
Niculae Voinoiu: Abaterile de la normele legale, pe care inspectorii de muncă le întâlnesc cel mai des în activitatea de control din domeniul relaţiilor de muncă, sunt următoarele: neplata drepturilor salariale — pentru acest aspect inspectorii de muncă stabilesc măsuri cu termene concrete de realizare. În sarcina angajatorilor revine verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse, angajatorul având obligaţia să se conformeze, în caz contrar aplicându-se o amendă contravenţională între 5.000 şi 10.000 lei, conform art. 23 alin 1, lit. b, din Legea nr. 108/1999, pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. Pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă s-au aplicat 2.168 de amenzi, în valoare de 32,139 milioane lei.
De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal s-au aplicat 738 de amenzi, în valoare de 1.141.500 lei; pentru nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară — 286 de amenzi, în valoare de 449.900 lei; încălcarea prevederilor referitoare la munca de noapte s-a soldat cu 94 de amenzi, în valoare de 144.600 lei. De asemenea, pentru nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, s-au aplicat 204 amenzi, în valoare de 70.600 lei.
AGERPRES: Dar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?
Niculae Voinoiu: Cel mai des întâlnite abateri din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se referă la lipsa măsurilor de prevenire a căderilor de la înălţime cu mijloace de protecţie colectivă, cum sunt balustradele, platformele sau plasele de prindere; măsuri insuficiente de prevenire a riscurilor de surpare a malurilor pentru protecţia vieţii lucrătorilor. Aceste riscuri pot fi prevenite prin sprijiniri de maluri, taluzări sau alte mijloace care se împiedice alunecările de pământ. Alte abateri se referă la: neutilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie corespunzătoare (centuri de siguranţă sau alte mijloace de ancorare, căşti, bocanci etc); neasigurarea funcţionării permanente şi corecte a dispozitivelor de protecţie la echipamentele de muncă; tablouri electrice neasigurate împotriva pericolului de electrocutare etc.
AGERPRES: Ce probleme are legislaţia muncii în acest moment?
Niculae Voinoiu: În domeniul legislaţiei privind relaţiile de muncă există anumite probleme legate de munca nedeclarată, de munca prestată în timpul sărbătorilor legale, munca cu timp parţial, cumulul contractelor individuale de muncă, mai ales la angajatori diferiţi.
AGERPRES: De ce modificări principale ar fi nevoie pentru apropierea legislaţiei româneşti de cea europeană?
Niculae Voinoiu: Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă a fost adaptată cerinţelor europene, prin transpunerea în legislaţia naţională a directivelor europene care reglementează acest domeniu încă din anul 2006, când s-a transpus Directiva cadru 89/391/CE, prin Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, transpunere continuată şi în 2007, prin preluarea tuturor directivelor specifice. În prezent, din punct de vedere legislativ, nu există dificultăţi în aplicare, însă practica a scos în evidenţă că mai sunt necesare anumite revizuiri pentru a clarifica unele aspecte particulare pentru care legislaţia europeană a formulat cerinţe de ordin general. Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană este atributul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
