Creşterea economică se simte atât în veniturile populaţiei cât şi în avuţia acesteia însă inegalitatea între cei mai săraci şi cei mai bogaţi a crescut şi se află peste media europeană, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.
"Nu este adevărat (că actuala creştere economică nu se simte în nvelul de trai al populaţiei—n.r.). Se translatează atât în venituri cât şi în avuţie. Nu se poate compara nivelul de acum cu cel din urmă cu 10 — 15 ani. (...) Inegalitatea a crescut. Avem cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană. Între primii 20% şi ultimii 20% (în funcţie de venituri — n.r.), raportul este de 7,2 la 1, în timp ce media europeană este de 5 la 1. Avem o problemă. Inegalitatea este mare şi în creştere, iar oamenii percep acest lucru şi îl acuză", a explicat miercuri Lazea în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului de ţară pentru România elaborat de Comisia Europeană.
Pe de altă parte, salariile rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al ţării în raport cu ţările vecine, având în vedere că statul nu oferă investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel avansat de cercetare — dezvoltare sau un mediu economic stabil şi previzibil.
"Ce îi atrage pe investitori în ţara noastră, altceva decât salariile mici. Atâta timp cât statul nu le oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare, cel mai important avantaj este forţa de muncă. Da, forţa de muncă din România este mai prost plătită decât în ţările din jur, dar acelea oferă infrastructură, cercetare dezvoltare, stabilitate etc.", a explicat Lazea.
Referitor la Raportul de ţară, economistul-şef al BNR a precizat că acesta arată lucrurile bune, dar şi riscurile. În materie de riscuri, Lazea a amintit riscul generat de iniţiative legislative de genul Legii privind darea în plată, dar şi pe cel de supraîncălzire a economiei din cauza unor politici prociclice pentru anul acesta şi mai ales pentru anul viitor.
În opinia sa, creşterea potenţială a României de acum încolo nu mai poate fi stimulată prim măsuri fiscale şi monetare. "Spaţiul fiscal şi monetar a fost epuizat, iar creşterea economică poate fi obşinută numai prin reforme structurale", a mai spus Lazea, precizând că acesta a fost şi mesajul transmis, voalat, de Comisia Europeană în raport.
Reprezentantul BNR mai spune că doar prin măsuri structurale se poate ajunge la creşterea PIB potenţial de la 2,8% — 3% în prezent, spre 4,5% — 5%.
"Toate acestea sunt grele (reformele structurale — n.r.), necesită eforturi, nu aduc voturi, dar nu mai este loc în România, cum atrage atenţia voalat CE, pentru stimulente monetare şi fiscale", a mai spus Valentin Lazea.
