17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App

Industria lemnului din România se află în cea mai gravă situaţie din ultimii 25 de ani, iar prin elaborarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase s-a dat posiblitatea Regiei Romsilva să corecteze preţurile numai în sus, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Aurica Sereny, într-o conferinţă de presă.
"Este cea mai gravă situaţie din ultimii 25 de ani. Anul trecut, ne-am bucurat când s-a adoptat Codul Silvic. Din păcate, la Ministerul Mediului s-a constituit un comitet, care a elaborat Regulamentul de vânzare a masei lemnoase, document care a apărut într-o formă total neadecvată. Ultima variantă a acestui Regulament nu a fost discutată cu noi, cu mobiliştii. Asta a făcut ca Romsilva să stabilească preţuri pornind de la preţul de adjudecare, mult peste cele practicate la nivel mondial. Preţurile de pornire sunt de la preţurile pieţei, dar nu pot fi corectate decât în sus', a explicat Sereny.
Potrivit şefei APMR, autorităţile trebuie să sprijine modificarea situaţiei actuale, în caz contrar criza lemnului urmând să se adâncească.
"În România, preţul la masa lemnoasă depăşeşte cu mult preţul mondial. Dacă nu se modifică Regulamentul de vânzare a masei lemnoase, criza se va adânci. Sunt comenzi la export. Este nevoie de sprijinul autorităţilor şi să respecte chiar legea care s-a votat în Parlament", a adăugat ea.
Conform Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România — Nostra Silva, România are printre cele mai mari preţuri la achiziţia de buştean din întreaga Europă.
"Anual, Regia Naţională a Pădurilor — Romsilva organizează licitaţiile principale, licitaţii prin care este oferită la vânzare masa lemnoasă pentru producţia anului următor. În perioada 17-24 decembrie 2015, s-au desfăşurat aceste licitaţii prin care a fost oferit la vânzare un volum de 4,31 milioane metri cubi, din care a fost adjudecat un volum de 227.000 de metri cubi, adică 5% din volumul oferit la vânzare! Încă din etapa de pregătire a licitaţiilor, în luna noiembrie a anului 2015, agenţii economici, prin organizaţii de profil, au contestat preţurile prea mari de pornire la licitaţie: Asociaţia Producătorilor de Mobilă şi Asociaţia Forestierilor au sesizat Consiliul Concurenţei pentru abuzul de poziţie dominantă al RNP-Romsilva prin preţurile de pornire la licitaţie. Nostra Silva a depus plângere prealabilă pentru a contesta în contencios administrativ regulamentul în baza căruia au fost organizate licitaţiile”, a susţinut, recent, organizaţia într-un comunicat de presă.
Potrivit Inventarului Forestier Naţional, publicat în decembrie anul trecut, România deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată.
Pe lângă suprafaţa de pădure, există aproape 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.
Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură şi prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii şi industriei alimentare de 12%. Inventarul IFN a fost realizat în perioada 2008 — 2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.
Informaţiile IFN arată că, în metri cubi, volumul de pădure este de 2,22 milioane, cu o medie de 321,9 metri cubi la hectar. Pe specii de copaci, principalele sunt fagul, care reprezintă 36,8%, molidul — 23,8%, gorunul — 10,1%, carpenul — 8,1%, bradul — 5%.
Documentul IFN relevă faptul că volumul anual mediu recoltat în perioada anterioară anului 1989 este de 25 milioane mc, după 1989 volumul mediu scăzând la o medie de 15 milioane mc. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Naţional, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creşterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) şi Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporţie mai mică din creştere.
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producţie totala de peste 2,2 miliarde euro şi exporturi de 1,88 miliarde euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN.
România este un mare importator de materie primă (buştean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi de lemn rotund şi exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanţa import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro, anual.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, recent, legea prin care defrişările ilegale sunt incluse în cadrul ameninţărilor la securitatea naţională, după ce Senatul a adoptat, pe 14 decembrie 2015, propunerea legislativă care completează Legea nr. 51/1991, în sensul că este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale orice acţiune sau inacţiune care lezează resursele economice strategice ale României.


Articole înrudite