Metroul din Atena este o plăcere. Are aer condiţionat, cu plasme ce întreţin buna dispoziţie a pasagerilor, iar trenurile vin şi pleacă întotdeauna la timp. Şi totul e gratis pentru toţi cei 5 milioane de locuitori ai capitalei Greciei. Acesta este exemplul de la care pornesc jurnaliştii de la Daily Mail când analizează cauzele care au stat la baza situaţiei financiare dezastruoase în care se află Grecia la ora actuală.
„O cultură a lăcomiei, a evaziunii şi a risipei scandaloase”, aşa caracterizează ziariştii britanici principala cauză care a dus la dezastrul financiar din Grecia.
De ce e metroul gratis?
Nu există turnicheţi care să blocheze intrarea sau să permită ieşirea din impresionantă reţea subterană a metroului din Atena, iar cetăţenii sunt rugaţi în schimb să „valideze” tichetele înainte de îmbarcarea în trenuri. Puţini se sinchisesc însă de asta, pentru că nimeni şi nimic nu-i obligă. Nu e nicio surpriză: a fi risipitor cu banii la scala herculeană - de la proprietarul celui mai mic magazin, până la personaje importante din lumea politică şi oameni de afaceri marcanţi - a devenit parte din viaţa Greciei, la fel ca uzo sau măslinele. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu plătesc nimic pentru biletele de metrou, grecii nu au plătit niciun cent din preţul de 1,5 miliarde de lire sterline (circa 1,6 miliarde de euro), cât a costat construirea metroului. Acesta a fost, după cum scriu jurnaliştii britanici, „un cadou” din partea Uniunii Europene pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2004. La acea dată era binecunoscut traficul rutier infernal din capitala Greciei.
Căile ferate: salarii de lux, pierderi aşijderea
Pe lângă acest „cadou” mai este un aspect deloc de neglijat în condiţiile actualei crize economice. Salariul mediu anual al angajaţilor de la căile ferate greceşti este de 60.000 de lire sterline (aproximativ 66.788 de euro). Deşi se obţin 80 de milioane de lire (aproximativ 89,05 milioane de euro) din vânzările de tichete, pentru cei care nu sunt locuitori ai Atenei, cheltuielile companiei se ridică la 500 de milioane de lire anual (aproximativ 556,6 milioane de euro). „Avem o companie de căi ferate care este falimentară, fără niciun dubiu. Şi cu toate astea, nu e singura companie din Grecia care are asemenea salarii”, a declarat fostul ministru grec al finanţelor, Stefanis Manos.
Evaziunea fiscală văzută din elicopter
Mii de locuitori din nordul Atenei au fost identificaţi cu ajutorul elicopterului că deţin piscine şi nu plătesc niciun impozit, cum ar trebui. 300 de „fraieri” le-au declarat. Restul găsesc metode ingenioase ca să scape de un Fisc subdimensionat şi care oricum închide ochii în faţa acelora care nu vor să plătească taxele şi impozitele. Guvernul a publicat o listă cu 70 de doctori care au înşelat statul cu sume uriaşe, dar un oftalmolog a declarat, la un post de radio, că „numai proştii plătesc taxele”. „Proştii de europeni, poate”, scriu la rândul lor jurnaliştii de la The Telegraph.
Cei care colectează taxele se plâng că datornicii plătesc 20% din sume şi apoi dispar. Economiştii estimează că cei din sectorul privat suportă greul, în timp ce angajaţii de la stat scapă fără să plătească.
Maseurii şi cofetarii se pensionează la 50 de ani
În mod ridicol, după cum scrie Daily Mail, maeştrii cofetari, prezentatorii de radio, frizerii şi maseurii din băile cu abur se numără printre cele 600 de profesii în care este permisă pensionarea la 50 de ani, cu o pensie de stat care reprezintă 95% din salariul anual câştigat în ultimele 12 luni de muncă.
Îm mod la fel de uluitor, doar 5.000 dintre cei 12 milioane de greci admit că au salarii anuale de peste 90.000 de lire sterline (aproximativ 100.000 de euro).
Cum s-a ajuns la colapsul financiar?
Daily Mail punctează că „Grecia s-a bazat prea mult până acum pe banii proveniţi de la Uniunea Europeană, în special pe cei veniţi din ţările nordice, foarte bogate. Grecia a practicat acest sistem imediat după ce a intrat în UE. Fondurile au curs către Grecia din toată Europa, iar grecii au început să cheltuie de parcă nu ar mai fi existat ziua de mâine. Banii au „inundat” toate sectoarele vieţii publice. Ca rezultat, de pildă, sistemul educaţional grecesc are de patru ori mai mulţi profesori per elev decât Finlanda, care este ţara cu cel mai înalt nivel de educaţie din Europa.
„Dacă grecii ar fi strâns cureaua mai mult şi ar fi plătit taxele către propriul stat, poate acum, votanţii europeni nu ar mai simţi aceeaşi aversiune faţă de ei”, concluzionează Daily Mail.
